Se afișează postările cu eticheta natura. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta natura. Afișați toate postările
Încălzirea globală ar putea atinge 7 grade în 2100, o valoare mai mare decât cea prevăzută, susţin 24 de climatologi de renume, care subliniază, înaintea conferinţei ONU de la Copenhaga, necesitatea unor acţiuni rapide şi eficiente.

Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, în Germania, a publicat marţi un document de 64 de pagini,reprezentând o sinteză a unor lucrări ştiinţifice asupra modificărilor climatice apărute de la cel de-al patrulea raport al Grupului Interguvernamental de Experţi asupra Climei (GIEC, 2007)şi până în prezent, însoţit de un apel la acţiune.

"Temperatura medie a aerului va creşte cu o valoarecuprinsă între 2 şi 7 grade în 2100, în raport cu perioada preindustrială", potrivit autorilor acestui document.

Creşterea cu 42 la sută a emisiilor de dioxid de carbon (CO2),între 1990 şi 2008, face şi mai dificilă atingerea obiectivului stabilit în iulie de mai mulţi lideri din ţările dezvoltate şi emergente cu privire la limitarea la 2 grade a încălzirii globale.

"Fiecare an de întârziere a trecerii la acţiune creşte şansele ca încălzirea să depăşească 2 grade Celsius", au avertizata ceştia.

Potrivit lui Hans Joachim Schellnhuber, directorul Institutuluidin Potsdam şi membru al GIEC, raportul este "un ultim apel al oamenilor de ştiinţă adresat negociatorilor privind modificările climatice din 192 de ţări, care trebuie să prindă ultimul tren al protecţiei climei de la Copenhaga", între 7 şi 18 decembrie.

"Aceştia trebuie să afle adevărul despre încălzirea globală şi riscurile fără precedent pe care le implică", a subliniat Schellnhuber.

Adresat celor care încă s-ar mai îndoi asupra originii umane aîncălzirii globale, documentul de la Potsdam arată că, în ultimul sfert de secol, temperaturile medii au crescut cu 0,19 grade pe deceniu, ceea ce corespunde perfect prevederilor calculate pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră.



Unul dintre efectele cele mai alarmante aleschimbărilor care vor urma implică multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme, fie că este vorba despre nivelul temperaturilor (caniculă),fie al precipitaţiilor (secete,inundaţii).

Un alt efect priveşte creşterea niveluluimărilor.

"Valoarea creşterii actuale a nivelului mărilor", de 3,4milimetri pe an în timpul ultimilor 15 ani, "este superioară cu 80la sută previziunilor trecute ale GIEC", potrivitclimatologilor.

În locul unui interval cuprins între 18 şi 59 de centimetri decreştere, experţii estimează, în prezent, că dacă emisiilede gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, topirea calotelor glaciare va provoca o creştere a nivelului apelor cuprinsă între unul şi doi metri până la sfârşitul acestui secol.

Topirea banchizei arctice, cu 40 la sută mai rapidă decâtcalculele GIEC, arată că oceanele absorb mai multă căldură de laSoare, lucru care, în schimb, va accelera topirea gheţurilor maritime.

Dacă nu sunt create măsuri eficiente, mai multe ecosisteme vorsuferi daune ireversibile, subliniază raportul.

Despădurirea şi seceta, mai severe în Amazonia, ar putea,astfel, în câteva decenii, să transforme cea mai mare pădure tropicală din lume în savană. Acest adevărat plămân verde al planetei va deveni, atunci, un mare producător de CO2.

Pentru a diminua încălzirea cu 2 grade, este necesar ca emisiile să înceteze să crească între 2015 şi 2020, scăzând, ulterior, în mod rapid. "Este necesar să se ajungă la o societate mondială«decarbonatată», cu zero emisii de CO2 şi alte gaze cu efect deseră pe termen lung, până la sfârşitul secolului", speră climatologii.

Poveştile privind animalele ce încep să aibă un comportament ciudat atunci când are loc un cutremur sunt obişnuite, aşadar nu este ceva nou faptul că cercetătorii încearcă să înţeleagă acest fenomen. Analizele din cadrul unui studiu sugerează că dovezile nu sunt concrete.



Conform Science Alert, studiile cu privire la comportamentul neobişnuit al animalelor atunci când este cutremur sunt puţine. Aşadar, o echipă de cercetători din cadrul Centrului pentru Geoştiinţă din Germania a strâns toate analizele privind acest fenomen şi au corelat informaţiile cu observaţiile realizate pe animale.

''Multe lucrări sugerează că animalele pot simţi înainte un cutremur, însă acesta este primul studiu în care sunt evaluate aceste date,'' a declarat hidrogeologul şi principalul autor al lucrării Heiko Woith. Echipa a strâns 180 de studii ce acoperă 729 de rapoarte privind comportamentul straniu al animalelor asociat cu 160 de cutremure. Aceştia au analizat magnitudinea cutremurului, distanţa şi calitatea publicaţiei în sine. Majoritatea rapoartelor se axau pe trei evenimente: cutremurul din Noua Zeelandă din 2010, cel din 1984 din Nagano- ken Seibu (Japonia) şi cel din L'Aquila (Italia) din 2009.

Per total, studiile au înregistrat activitatea a peste 130 de specii, de la câini la vaci şi viermi de mătase. Însă toate studiile cu excepţia a 14 dintre ele erau limitate, bazându-se doar pe o singură observaţie. Specialiştii consideră că animalele au fost probabil mai sensibile la tremurul iniţial.

Conform speciaiştilor, pentru dovezi mai concludente sunt necesare studii realizate pe o perioadă îndelungată de timp în care animalele sunt observate în timpul mai multor cutremure.


 

Suntem aproape de colaps ? Ce inseamna 2 grade. În ultimii 20 de ani, problema creşterii temperaturilor cu 2 grade Celsius a fost punctul central al unor înţelegeri realizate de Consiliul Uniunii Europene. Însă de ce sunt aceste 2 grade Celsius atât de importante?

Totul a început în 1975, când economistul dr. Wiliam Nordhaus a început să vadă încălzirea globală ca pe o ameninţare la adresa economiei globale. Nordhaus susţinea că o creştere a temperaturilor la nivel global cu 2 grade Celsius (provocat de dioxidul de carbon produs de om) ar putea schimba clima, însă efectele nu ar fi putut fi vizibile ''în următoarele sute de zeci de ani.''

Însă temerile lui Nordhaus privind cele 2 grade Celsius se bazau pe studii ştiinţifice. Având în vedere faptul că dioxidul de carbon accelera încălzirea planetei, Nordhaus a calculat ce s-ar întâmpla dacă concentraţia s-ar dubla. De asemenea, el a mai prezis că omenirea se îndreaptă către ''o zonă periculoasă'', cele 2 grade Celsius fiind atinse în anul 2030, informează PopScience.



În următorii 20 de ani, cercetătorii au avertizat omenirea despre efectele dioxidului de carbon. În 1992, Naţiunile Unite au stabilit un Acord pentru Schimbările Climatice prin care se dorea oprirea efectelor realizate de oameni asupra climei. Însă nu a fost impusă nicio limită privind emisiile de carbon. Patru ani mai târziu a apărut şi politica celor 2 grade Celsius. În 2016, la aproape 40 de ani de la discuţiile provocate de Nordhaus, în cadrul Acordului de la Paris a fost impusă limita de 2 grade Celsius.

Deşi 2 grade Celsius nu pare mult, ultima oară când Pământul a fost atât de cald, oceanele acopereau 70% din planetă, totul se întâmpla practic acum 11.000 de ani.

Chiar şi în prezent, sunt resimţite consecinţele creşterii temperaturilor, vremea devenind mult mai capricioasă.

După atingerea limitei de 2 grade Celsius lumea va fi afectată de secetă, ce va avea un impact negativ asupra economiei, agriculturii, infrastructurii şi a vremii. De asemenea şi ecosistemul va fi distrus de această creştere.

Un produs Blogger.

Articole noi

Facebook

Sponsor

FB AFI