Inventii si inventatori. Cine a inventat Closetul cu apa

Inventie : Closetul cu apa
Inventator : John Harrington, englez
An : 1589
- traducere din engleză pentru blogul Terra Misterioasă -

Ideea de closet la care se poate trage apa a aparut si disparut de mai multe ori in cursul istoriei. Cea mai veche instalatie de acest fel apartine, din cate stim, civilizatiei din valea Indusului si dateaza din anul 2500 i.e.n. Closete bine facute, cu scaune din piatra, existau in Epoca Bronzului in casele din Akrotiri, cetate egeana care a fost distrusa de eruptia vulcanului Thera din 1520 sau 1620 i.e.n. Aceste closete erau conectate prin conducte vertical la canalele de scurgere de sub strazi. Daca, sau in ce fel se tragea apa la aceste closete, e greu de spus.

Nu mult mai departe catre sud, in Creta, in anul 1500 i.e.n. existau closete bine executate in templul lui Knossos si, probabil, si in alte mari temple minoice. Cel mai bine pastrat, din aripa estica, are inca intacte atat podeaua, cat si “tevaria” de sub podea. Consta dintr-un vas de forma unei cutii, facut probabil din lemn sau ghips, cu o deschidere deasupra unui spatiu gol legat de un canal de scurgere bine proiectat si construit. Canalul de scurgere pleca spre est, se unea cu alte canale si se deschidea in valea din afara zidurilor exterioare ale templului. Se crede ca reziduurile erau evacuate cu ajutorul apei de ploaie colectate de pe acoperis. Sistemul de canalizare al templului era in mod evident conceput ca un tot unitar. Este foarte impresionant pentru o constructive dintr-o perioada atat de timpurie.

O alta caracteristica a toaletelor din Knossos este existent sub podea a unui canal, care lega closetful de o mica gaura circular practicata in peretele incaperii alturate, in care exista si o banca ; ne putem imagina ca aici statea un slujitor care urna apa dintr-o carafe prin orificiul rotund pentru a curate cu un jet closetful si a inlesni scurgerea reziduurilor pe canalul de evacuare. Exista, de asemeni, un fel de capac intre scaunul closetului si  canalul de scurgere, pus acolo probabil pentru a nu lasa mirosurile neplacute sa patrunda in interiorul templului.

Tehnologia era destul de complexa, bine gandita si ingenioasa, dar era, fara indoiala, pusa in slujba grupului de elita care conducea templul, oamenii obisnuiti trebuie sa se fi descurcat cu latrine mult mai putin sofisticate. Tehnologia avansata a acestor civilizatii stravechi a fost pierduta ulterior, si pierduta a ramas pentru un timp foarte indelungat.

Closetul cu apa a fost inventat din nou de John Harrington, un tanar zurbagiu de la curtea reginei Elisabeta I si finul acesteia. Acesta si-a instalat utilul echipament in casa proprie din Kelston si l-a descris intr-un mod vioi si umoristic , ceea ce l-a facut sa dea de necaz. Scrierea era intitulata “Nou discurs asupra unui subiect vechi sau metamorfoza lui Ajax” Era impartita in trei sectiuni, dar principalul scop era descrierea in detaliu, cu diagrame, a mecanismului closetului sau. Inventia era cat se poate de utila, dar Harrington a prezentat-o, din pacate, foarte prost, abatandu-se de la subiect cu tot felul de comentarii despre alti curteni care, neapreciindu-I umorul cam grosier, le-au considerat neinspirate. Denumirea pe care i-a dat-o Harrington inventiei, Ajax, era un calambur cladit pe asocierea cu “a jakes”, expresia elisabetana pentru privata.

Insa remarcile pe care Harrington le-a facut ,in cartea sa, despre contele de Leicester, favoritul reginei, au dus la expulzarea sa de la curte si putin a lipsit ca autorul sa nu fie pus sub acuzatie.
Regina l-a iertat in cele din urma si in 1592 l-a vizitat la Kelson unde a incercat inventia finului ei si a fost profund impresionata. A comandat unul din closetele lui Harrington pentru proprie folosinta la palatal Richmond. Recomandarea regala nu a condus la adoptarea pe scara larga a closetului, si pentru multa vreme in Anglia toata lumea a continuat sa foloseasca oalele de noapte si toalete uscate.
Closetul Ajax proiectat de John Harrington consta dintr-un vas prevazut cu o iesire la partea inferioara, inchisa cu o valve imbracata in piele. Exista un sistem de manere, parghii si greutati care turna apa in vas dintr-o cistern. Closetul cu apa nu avea sa fie adoptat pe scara larga decat peste 200 de ani.

Reinventarea closetului

Alexander Cummings a fost cel care a reinventat closetul in 1775 adaungandu-i un detaliu propriu, o clapeta. Era o valva glisanta amplasata intre vas si sifon, care nu fusese imaginata inainte.
I-au urmat rapid alti proiectanti. In 1777, Samuel Prosser a primit un brevet de inventive pentru un mecanism cu plonjor. In 1778, Joseph Bramah a venit cu alt sistem. Acesta avea o valva la fundul vasului care functiona ca o balama, un precursor al mecanismului modern cu plutitor. Closetul lui Bramah a fost adoptat extensive pe vapoare.

La scurt timp dupa aceea a venit Thomas Twyford, a a carui firma avea sa domine industria producatoare de closete in a doua jumatatea a sec. XIX-lea si intreg secolul al XX-lea. In 1849, Twyford fabrica chiuvete si vase de WC si le exporta in mai multe tari, nu doar in Europa, ci si mai departe, in America si Australia. WC-ul se raspandise pe intreg mapamondul. In 1885, productia de WC-uri a intrat intr-o noua era, fabricandu-se  prima toaleta cu sifon incorporate, in intregime din portelan. Twyford avea concurenti, precum Moulton si Wedgood, dar noul model era net superior celorlalte de pe piata, multe dintre ele facute din lemn si metal. Noul closet din portelan nu era doar efficient din punct de vedere mecanic, ci si mult mai igienic decat orice WC anterior. Concurenta l-a imitat imediat.

Americanii erau doar putin in urma europenilor la acest capitol. Emigrantiii in Lumea Noua nu luasera cu ei WC-ul lui John Harrington, cid oar oale de noapte. Dar, pe la sfarsitul sec. al XIX-lea, inovatiile in proiectarea closetului tineau pasul cu cele din Anglia. In sec. al XX-lea a continuat procesul de inovare, si oficul American de brevete a primit 35o de solicitari pentru noi modele de WC-uri numai in prima treime a sec al XX-lea.

Efectul acestei inventii nu poate fi neglijat, a imbunatatit enorm igiena domestica, a redus incidenta infectiilor gastrice si a imbunatatit standardul general al sanatatii in comunitate.

Traducere realizată pentru blogul Terra Misterioasă.



Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și România Misterioasă, Misterele României.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole Terra Misterioasă