Misterioasa civilizație dispărută Norte Chico, cea mai veche civilizație din Lumea Noua

Enigmatica civilizatie Norte Chico a fost întemeiata, dupa cum putem deduce dupa grandioasele sale urme, de catre o societate umana evoluata, apartinând erei precolumbiene.

Aceasta civilizatie enigmatica a înflorit în Peru, cu aproximativ 5000 de ani în urma, fiind considerata cea mai veche civilizatie ce s-a dezvoltat în Lumea Noua (America de Sud si America de Nord).

Civilizatia Norte Chico ne este cunoscuta, astazi, mai cu seama pe baza edificiilor monumentale pe care le-a lasat în urma. Cele mai impresionante sunt sistemele de irigatii de mare complexitate si impozantele piramide!

Aceasta civilizatie antica a durat, dupa cum sustin arheologii, pâna in jurul anului 1800 î.Hr. Ulterior, constructiile si canalele de irigatii au fost abandonate. Misteriosii lor constructori au disparut… nu se stie unde.

Vestigiile arheologice ale civilizatiei Norte Chico se afla la circa 200 de km, pe directia nord, de orasul Lima, Peru. Aceasta mareata si straveche civilizatie americana este cunoscuta si sub numele de Caral-Supe. Situl arheologic cel mai studiat se numeste Caral si se afla în Valea Supe. În urma datarii cu radiocarbon a reiesit ca perioada de început a civilizatiei Norte Chico s-a situat în mileniul IV î.Hr.

Epoca sa de maxima înflorire a fost mileniul III înainte de Hristos.

Complexitatea si dezvoltarea civilizatiei Norte Chico pot fi deduse cu usurinta, pornind de la monumentele ce au ramas în urma sa. Între acestea, piramidele ceremoniale sunt dovezi grandioase ale nivelului tehnologic atins de catre populatia bastinasa din Peru, în urma cu mii de ani. Aceste monumente sunt terasate si construite din piatra. În situl arheologic numit Caral au fost descoperite, pâna acum, sase piramide, cea mai mare fiind „Pirámide Mayor”.

Dat fiind ca populatia ce a întemeiat grandioasa civilizatie Norte Chico dispunea de un vast sistem de irigatii, agricultura trebuie sa fi fost foarte dezvoltata. Se pare ca aveau loc schimburi în natura cu populatiile de coasta, în care acestea din urma ofereau peste si alte produse ale marii, primind, în schimb, produse agricole.

De la o asemenea civilizatie ar fi fost de asteptat sa ramâna si urme abundente ale activitatii artistice. Acestea sunt, insa, surprinzator de putine, contrastând cu realizarile din domeniul constructiilor si amenajarilor funciare.

Data fiind vechimea civilizatiei Norte Chico, este foarte probabil ca o mare parte dintre operele de arta sa nu fi supravietuit, fiind realizate pe suporturi putin rezistente la intemperii.

Un alt aspect uimitor este ca populatia amerindiana ce a pus temeliile civilizatiei Norte Chico pare sa nu fi cunoscut tehnologiile de obtinere a ceramicii. Nu s-au descoperit, pâna acum, resturi care sa ateste ca ar fi fost produs, în vremurile de maxima înflorire ale acestei civilizatii, vreun tip de ceramica.

Acesta este un aspect extrem de bizar, de vreme ce majoritatea civilizatiilor stravechi din Europa, Asia sau Africa au început sa foloseasca vase de ceramica cu mult mai înainte de a ridica monumente impozante.Se pare ca anticii bastinasi de la Norte Chico foloseau tigvele (vase confec?ionate din tartacute uscate), în locul vaselor de ceramica, pentru pastrarea, pe termen scurt, a apei sau a alimentelor. Însa tigvele nu puteau fi folosite, de pilda, la prepararea termica a hranei. Pe unele astfel de tigve (tartacute) erau reprezentate figuri enigmatice, posibil zeitati.


 Actualmente, nu se cunoaste nimic despre limba vorbita sau despre religia practicata de catre poporul antic ce a întemeiat civilizatia Norte Chico. Nu stim nici macar care a fost motivul ce i-a determinat, acum circa 3800 de ani, sa-si paraseasca subit locurile de bastina, lasând în urma piramide si complexe sisteme de irigatii!


Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.

Read More

Istorie interzisă, descoperiri care sfidează logica

Exista dovezi absolut incontestabile, de mii de ani, ca nu tot ce scrie in manualele, tratatele si alte genuri de carti ori articole care se ocupa de istoria omenirii este valabil si ca, in schimb, pe intregul glob pot fi intalnite dovezi ale unei istorii – sa spunem – paralele, care contrazice versiunile oficiale. Acestei istorii i se mai spune si „arheologie interzisa”. Ea se refera asadar la descoperiri care sfideaza teoriile oficiale si de aceea sunt ignorate.

 Un chinez… european. Nu departe de Beijing, intr-o grota din Zhoukoudian, sapaturile intreprinse de dr. F. Eidenreich in anul 1933 au scos la lumina mai multe cranii si schelete umane. Unul dintre cranii apartinea unui vechi european, un altul – unei femei tinere cu craniul alungit, de rasa tipic melaneziana, un al treilea a fost identificat ca apartinand de asemenea unei femei tinere, dar cu trasaturi caracteristice eschimosilor.

 Asadar, un barbat european, o fata de la tropice, o alta de la cercul polar – descoperite impreuna in fundul unei grote chineze! Oare in ce fel, acum 30.000 de ani, aceste specimene umane, atat de indepartate geografic intre ele, au ajuns in China de astazi? Acest episod iesit la suprafata din intunericul preistoriei ramane un profund mister. Deocamdata…

 Omul ultimei perioade glaciare poseda suficiente facilitati tehnice pentru a indrepta enormii fildesi curbati ai mamutului? Pana in ziua cand dr. Otto Bader a descoperit in Rusia, in mormantul Sungir, harpoane confectionate din fildesii uriasului animal, niciun savant nu ar fi afirmat ca omul preistoric ar fi avut priceperea de a transforma un asemenea „colt” imens curbat intr-un numar oarecare de harpoane rectilinii.

 In acelasi sit, echipa lui Bader a descoperit un ac de os – fata de care acele noastre de otel de azi sunt o replica perfecta – si mii de perle din fildes. La fel ca harpoanele, si celelalte obiecte gasite aveau varsta de circa 28.000 de ani. Existenta totalmente neasteptata a unor obiecte realizate de om intr-o epoca atat de indepartata ar trebui sa atraga reverificarea conceptelor stabilite in legatura cu tehnologia erei glaciare.

 Faimoasele cranii din Ierihon, acoperite de argila si cochilii, sunt de tip categoric egiptean. Varsta lor a fost estimata la 6.500 de ani i.Chr., cu circa 1.500 mai vechi decat primele manifestari ale asa-numitei „civilizatii a Nilului”. Aceasta descoperire ridica totusi mai multe intrebari. Capetele mumificate demonstraza deja o aspiratie a omului la nemurire? Daca ar fi asa, atunci inseamna ca avem proba existentei unei religii practicate intr-o perioada foarte indepartata. Insa gandirea metafizica nu se naste spontan, ea este supusa unei evolutii lente. De unde s-a inspirat pentru aceasta poporul Ierihonului?

 Profesorul Luther S. Cressman de la Universitatea Oregon a gasit in estul Nevadei, la Fort Rock Cave, doua sute de perechi de sandale din corzi, la fel de bine confectionate precum cele purtate azi pe plaja de la Saint Tropez! Un test cu carbon-14 a relevat faptul ca acestea aveau mai mult de 9.000 de ani. Totusi, ele sunt… recente, daca le comparam cu amprenta unei incaltari descoperita pe o stanca din Fisher Canyon, in comitatul Pershing, tot in Nevada.

 In acest din urma caz, urma lasata de sandaua straveche este atat de clara incat imaginea firelor cu care a fost cusuta este extrem de bine conservata. Si totusi, varsta acestei amprente trece, in mod incredibil, de 5 milioane de ani! Potrivit opiniei curente, omul primitiv ar fi aparut acum 2 milioane de ani, dar nu poarta incaltari decat de 25.000 de ani. Si atunci, de unde vin aceste amprente de sandale?

 Picturile rupestre din Brandberg, sud-vestul Africii, reprezinta, impreuna, negri din brusa si femei albe, a caror tipologie europeana este accentuata de culoarea deschisa care le acopera epiderma si de cea a parului roscat (culoare rosie) sau blond (culoare galbena). Femeile poarta bijuterii, o coafura rafinata, impodobita cu cochilii si pietre. Gratioasele amazoane sunt inzestrate cu arcuri si tolbe atarnate pe piept.

 Picturile rupestre din Brandberg

Unii arheologi au emis ipoteza ca ar putea fi vorba despre tinere exploratoare curajoase venite din Creta sau din Egipt in urma cu circa 3.500 de ani. Totusi, ele seamana mai degraba – si amanuntul trebuie subliniat – cu tipul Capsienelor, care au trait in nordul Africii acum circa 12.000 de ani. Ele au, la fel, torsul liber, arcuri, coafura frumos aranjata si benzi de moletiere incrucisate pe picioare. Femeia alba din Brandberg este o veritabila capodopera a artei rupestre. Ea se remarca, asa cum a observat abatele Henri Breuil, in special prin costumatie si prin floarea pe care o tine in mana, amintind astfel de imaginea tinerei care infrunta taurul, descoperita in Creta.

 In nord-vestul Australiei, in apropierea muntelui Kimberley, cercetatorii au gasit o serie de gravuri asemanatoare reprezentarilor asiriene si egiptene. Un personaj de talie foarte mare – aproximativ 2 metri! – se afla in mijlocul acestor figuri enigmatice. Cu capul acoperit cu o mitra asemanatoare celor purtate de faraoni, barbatul este totalmente diferit de formele umane, oarecum slabe si „goale”, desenate in mod curent de aborigenii australieni. Destul de bizar, personajul este reprezentat pe orizontala, desi se afla in pozitie de mers.

 Ne aflam aici in fata altui mister. Urmele de eroziune a rocilor pe care apar aceste reprezentari permit atribuirea lor unei epoci antice foarte indepartate; oameni din Orientul Apropiat si Asia au ajuns in Australia centrala intr-o epoca indepartata, si daca asa este, cu ajutorul caror mijloace? Se pare ca traditionalele noastre conceptii despre posibilitatile de voiaje lungi pe care le stapaneau stramosii nostri foarte de demult ar trebui revizuite! Admitand ca omul este produsul relativ recent al unei evolutii ce se intinde numai pe doua milioane de ani, coexistenta sa cu monstrii preistorici, mult mai vechi, este considerata o adevarata utopie de stiinta. Si totusi…

 Totusi, profesorul francez Denis Saurat a identificat in America de Sud capete de animale, pe calendarul de la Tiahuanaco, ca fiind ale unor Toxodoni, animale care au trait in era tertiara, in urma cu mai multe milioane de ani. De asemenea, potrivit arheologului american A. Hyatt Verrill, pe un anumit tip de ceramica din Panama apare o specie de soparla cu aripi aproape identica cu Pterodactylus, care a trait cu mult inaintea aparitiei omului.

 In anul 1924, expeditia stiintifica Doheny a descoperit in nordul Arizonei, in Hava Supai Canyon, o stanca gravata pe care animalul reprezentat semana in mod straniu cu un Tyrannosaurus Rex, stand ridicat pe membrele inferioare. Aceste lucruri aparent imposibile practic ameninta structurile antropologiei. In asemenea conditii, ar exista trei ipoteze valabile pentru a explica fenomenul.

 Prima ar fi ca am putea sa avem de-a face cu imagini deformate de artistii anonimi si puse pe seama hazardului asemanarile care ne frapeaza. A doua se bazeaza pe supravietuirea – potrivit datelor stabilite de paleontologii traditionali – catorva animale antediluviene. Este suficient sa amintim senzatia generala suscitata de capturarea unui Coelacanth viu, in 1938, desi se credea ca acest peste osos de talie mare a disparut de pe Terra in urma cu peste 500 de milioane de ani, a unui Vampyroteuthis Infernalis si a Molustei de Panama, ale caror disparitii definitive fusesera datate la 170-300 de milioane de ani i.Chr.

 A treia ipoteza este cea mai senzationala, deoarece este vorba despre convingerea ca in timpuri imemoriale au existat creaturi inzestrate cu inteligenta si extrem de evoluate. Aparatorii inversunati ai Cunoasterii neaga insa aceasta ipoteza fara drept de apel. Insa noi, „novicii”, cum am putea oare sa inchidem ochii cand ni se prezinta unelte ingenios lucrate, descoperite in straturi geologice vechi de multe milioane de ani?…

 Capetele de piatra gigantice ale olmecilor, gasite in La Venta, Tres Zapotes si in alte situri mexicane, pot fi si ele clasate printre realizarile umane de un tip similar. Aceste sculpturi uriase, taiate din bazalt negru, au intre 1,50 si 3 metri inaltime, iar greutatea lor variaza intre 5 si 40 de tone. Ele sunt asezate pe socluri de piatra, la fel ca unele dintre sferele sus-mentionate. Carierele de bazalt cele mai apropiate se afla la 50 pana la 100 de kilometri. In ce fel, oare, indigenii, lipsiti de vehicule si de animale de tractiune, au putut aduce aceste blocuri de piatra pana in mijlocul junglei, trecand prin zone mlastinoase si ajungand pe locurile unde le vedem noi astazi?

 Doua enigme din America Centrala. In cursul anilor 50, o stranie descoperire a atras atentia generala catre Costa Rica: sute de sfere de piatra, de o rotunjime perfecta, realizate din roci vulcanice, se aflau raspandite in jungla. Dimensiunile lor erau variabile – intre 2,50 metri si cativa centimetri. Cateva dintre cele mai mari cantareau pana la 16 tone. Sfere identice au fost gasite si in Guatemala sau Mexic, dar nicaieri altundeva in lume. Aceste sfere enorme ridica mai multe intrebari. Oare ce rasa straveche a putut sa le sculpteze si sa le finiseze pana la perfectiune? Dificultatile tehnice de fabricare, de transport si de asezare pe locurile respective trebuie sa fi fost considerabile. Cu exceptia cazului in care ele ar fi niste formatiuni naturale, cum cred anumiti savanti, dar atunci cu ce scop au fost confectionate? Mai multe dintre acestea sunt asezate pe o platforma de piatra, ceea ce indica faptul ca acest lucru a fost stabilit dinainte de cineva.

 De asemenea, multe dintre sfere sunt asezate in grupuri si in aliniamente rectilinii sau orientate catre nord. Se pare ca a fost urmat un plan geometric, deoarece anumite grupuri sunt triunghiulare, altele circulare si altele patrate. Unii cercetatori, mai „inventivi”, au atribuit o semnificatie astronomica acestor vestigii megalitice.

Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.

Read More

India, o țară plină de mistere. Lacul Scheleților sau Piatra care levitează sunt doar câteva din cele 17 prezentate în acest articol

India este o tara mare în Asia de Sud, situându-se pe locul al saptelea în lume ca teritoriu, numarul populatiei aceastei tari fiind întrecut numai de China.

În 1947, dupa ce India nu a mai fost colonie britanica, a început sa prospere. Pâna spre sfârsitul secolului al XX-le a devenit una dintre cele mai dezvoltate tari din lume. Ciudat este ca, desi India a obtinut rezultate excelente economic vorbind, ocupând locul al patrulea în lume dupa paritatea fortei de cumparare, nivelul ridicat al saraciei si analfabetismul ramân printre cele mai importante probleme ale acestui stat.

India este uriasa. Nu ar ajunge nici o viata întreaga sa-i vizitezi toate cotloanele. India este continentul mistic, misterios si exotic! India inseamna bogatia culorilor, a mirodeniilor cu mirosurile lor specifice, cântece bizare, visare, magie, constructii antice, femeile cu Šariš umblând într-un mediu uban extrem de tehnologizat si stridentul decalaj dintre bogati si saraci.

Oameni de religii dintre cele mai diverse populeaza acest continent. Religii de la începutul timpurilor, precum: hinduismul, budismul, jainismul coabiteaza cu religiile aparute în primul mileniu al erei noastre: zoroastrismul, iudaismul, crestinismul si islamul. Indienii respecta vechile traditii culturale si asimileaza obiceiuri noi. Acolo, valori precum onoarea familiei, apartenenta de casta si îmbracamintea traditionala sunt valori sacre.

1. Lacul Scheletilor – Lacul Roopkund, Chamoli, Uttarakhand

Este vorba despre un lac înghetat plin de sute de schelete împrastiate pe lungimea sa. Aceasta apa mai este cunoscuta si sub numele de Lacul Scheletilor sau Lacul Roopkund. El este situat la aproximativ 1650 de metri deasupra nivelului marii, în zona cea mai nelocuibila din Himalaya.

Scheletii au fost gasiti în 1942, când un padurar britanic le-a vazut plutind de-a lungul marginilor lacului. Fusese o vara torida care topise aproape toata gheata din acel lac. Era evident ca acolo avusesera loc întâmplari terifiante…

În prima faza s-a speculat ca acele oseminte sunt ramasitele soldatilor japonezi ucisi în razboi. Dar, în 2004, s-a descoperit ca scheletele dateaza din anul 850 d.Hr.

Deci ce ar fi putut cauza o astfel de moarte masiva a sute de oameni la un moment dat?

O legenda spune ca o Zeita s-a înfuriat dn cauza ca altarul sau montan ar fi fost pângarit. Asa ca ea a trimis moartea asupra oamenilor prin provocarea unei grindine care a fost descrisa ca fiind „grea ca bilele de fier„. Scheletele pot fi vazute si astazi, în verile când gheata se topeste.

2. Sinuciderile în masa ale pasarilor – Jatinga, Assam

Este considerat pacat orice lucru pare a nu se potrivi ordinii naturale. De exemplu sinuciderea este privita ca un pacat, deoarece oamenii spun: „Uitati-va în jur ! Animalele lasate de Dumnezeu nu se sinucid!„.

Prejudecatile legate de homosexualitate functioneaza pe acelasi calapod. Dar stiinta a dovedit ca exista acte de homosexualitate în lumea animala. La fel stau lucrurile si cu sinuciderile.

Într-un mic sat situat în Assam, un stat din nord-estul Indiei, apare un fenomen bizar. Între lunile septembrie si noiembrie ale fiecarui an, satul Jatinga este martor la o sinucidere în masa a pasarilor.

Sute de pasari migratoare si locale coboara din cer între orele 19.00 si 22.00, zboara cu viteza maxima provocându-si moartea prin izbirea de cladiri si copaci.

Misterul acestor sinucideri colective nu a fost elucidat. Satenii cred ca aceasta este o lucrare a unor spirite malefice care bântuie zona. Întrucât acele specii de pasari nu sunt predispuse la suicid, nimeni nu a putut sa ofere o explicatie clara despre motivul pentru care se întâmpla asta fix în timpul lunilor de muson si chiar la acele ore fixe de noapte. Fenomenul a facut cu siguranta din satul Jatinga o destinatie înfioratoare iar misterul nu si-a gasit o explicatie nici pâna azi.

3. Luminile Fantoma din Aleya – Bengalul de Vest

Daca se întâmpla sa calatoriti în mlastinile din Bengal, s-ar putea sa experimentati un fenomen înfiorator si inexplicabil – „The Aleya Ghost Lights” (Luminile Fantoma din Aleya). Se spune ca aceste lumini misterioase atrag calatorii nestiutori catre pieire. Luminile care plutesc în întuneric bântuie mlastinile din Bengal de o buna bucata de vreme.

Luminile fantomelor Aleya apartin unui grup de fantome luminoase cunoscute si sub numele de „will-o’-the-wisps„. Sunt ca niste fenomene „orbs” stralucitoare care plutesc deasupra mlastinei, atragând calatori îndepartati.

Conform legendelor locale, aceste fantome sunt sufletele pescarilor care au murit accidental în zona, iar oricine se apropie de ele, fie moare, fie înnebuneste. Astfel de lumini au fost observate si în alte parti ale lumii. De exemplu, în Letonia, Estonia, Lituania, Finlanda, Romania etc. Se crede ca aceste lumini marcheaza de fapt locatiile unor comori ascunse.

4. Cei Noua Barbati necunoscuti

Cei Noua Barbati Necunoscuti sunt în India ceea ce ar fi Illuminati pentru lumea occidentala, dar peste ei domneste o aura si mai mare de mister. Conform legendei, aceasta puternica societate secreta a fost fondata de împaratul Asoka în 273 î.Hr., dupa o batalie sângeroasa în Kalinga, în care a ucis 100.000 de oameni. Totusi, trupurile celor ucisi l-ar fi adus pe împarat într-o stare de suferinta si groaza fata de razboi ce l-au determinat sa se converteasca la budism.

Scopul celor Noua Barbati a fost acela de a tine ascunse armele si metodele de distrugere în masa de oamenii rai si nestiutori. De asemenea ei lansau în lume cunostinte benefice si necesare care aduc beneficii omenirii.

Se presupune ca fiecare dintre cei Noua Barbati este responsabil pentru pastrarea a câte unei carti care se ocupa de ramuri ale cunostintelor potential periculoase. Cartile sunt cunoscute pentru abordarea urmatoarelor subiecte: „Propaganda si razboi psihologic”, „Fiziologie”, „Microbiologie”,”Alchimie”, „Comunicare”, „Gravitatie”, „Cosmologie”, „Lumina” si „Sociologie”. Unii oameni cred ca Cei Noua Barbati necunoscuti exista pâna în ziua de azi.

5. Satul blestemat din Kuldhara – lânga Jaiselmer, Rajasthan

La aproximativ 15 km la vest de Jaisalmer, un oras din vestul Rajasthanului, se afla ruinele unui sat numit Kuldhara. Timp de peste 500 de ani, acest sat a fost populat de aproximativ 1.500 de locuitori. Într-o noapte, ei au disparut. Nici nu au murit, nici nu au fost rapiti – au plecat pur si simplu. Motivul evacuarii lor bruste se pierde în timp. Unii spun ca un ministru rau ar fi pus ochii pe fiica sefului satului si a decis sa se casatoreasca cu ea. El chiar a trimis sefului un ultimatum legat de casatorie, dupa care a amenintat ca va intra cu forta în sat si îi va rapi fiica.

Se crede ca toti sefii din 84 de sate s-au întâlnit într-o seara si, de dragul mândriei si onoarei, au decis sa abandoneze satele în întunericul noptii. Nimeni nu stie unde au mers, dar au blestemat zona, astfel încât nimeni sa nu mai poata trai acolo vreodata.

Desigur, unii oameni au încercat sa preia satul abandonat deoarece avea toate conditiile. Potrivit legendei, toti cei care au încercat asta au murit printr-o moarte brutala. Unii dintre cei care au murit acolo se spune ca bântuie înca satul, potrivit anchetatorilor paranormali care au experimentat niste evenimente foarte ciudate în acel loc. Nu stim cât e legenda si cât e adevar, însa zona s-a ales cu o reputayie înfricosatoare. Ea ramâne pustie pâna în ziua de azi si nimeni nu mai ia în considerare posibilitatea de a o repopula.

6. Satul Gemeni – Kodinhi, Kerala

Într-un sat din apropierea districtului Mallapuram din Kerala exista un mister. De fapt, nu este un mister in adevaratul sens al cuvantului. Este o situatie inedita.

Kodinhi este renumit pentru faptul ca în populatia de acolo predomina gemenii. Într-o populatie de aproximativ 2000 de sateni, se spune ca exista 350 de perechi de gemeni idenitici! Si mai bizar înca, e faptul ca numarul de gemeni creste în mod considerabil de la an la an.

Gemenii sunt rari într-o tara ca India. În medie, din fiecare 1000 de nasteri indiene, fiecare a patra nastere da gemeni. Dar în Kodinhi, acest numar este de 45 la 1000 de nasteri! Doctorii din întreaga lume sunt complet încurcati de acest fenomen si presupun fie ca este implicat un factor ereditar necunoscut, fie poate fi ceva în hrana pe care o consuma. Oricum, satul de gemeni ramâne unul dintre cele mai ciudate mistere din India.

7. Ploaia misterioasa de culoare rosie – Idukki, Kerala

Idukki experimenteaza un fenomen unic, inexplicabil, cunoscut sub numele de Ploaia Rosie. Ploaia rosie a cazut din abundenta în statul sudic Kerala în 2001, între 25 iulie si 23 septembrie, colorând hainele oamenilor cu o nuanta similara celei a sângelui. Potrivit localnicilor, ploaia aceea a fost însotita de tunete puternice si de un fulger orbitor, din arbori cazând manunchiuri întregi de frunze cenusii, parca arse.

Prima ploaie rosie din Idukki dateaza din 1818. De atunci, regiunea, cunoscuta si sub denumirea de „regiunea rosie„, a asistat în permanenta la acest fenomen. În hinduism se crede ca ploaia rosie este mânia zeilor revarsata asupra pacatosilor.

Unii cred ca uciderea nevinovatilor duce la ploaie rosie. Multi oameni de stiinta au propus o posibila explicatie a fenomenului. Unii spun ca ploaia contine microorganisme care au fost responsabile de originea vietii pe pamânt. Altii sugereaza o activitate extraterestra. Oricare ar fi explicatia, culoarea rosie a ploii este un prilej de frica printre sateni, iar misterul ei este înca de nerezolvat.

8. Bubuitura din Jodhpur – Jodhpur, Rajasthan

La 18 decembrie 2012, oamenii din Jodhpur au fost treziti de o bubuitura asurzitoare. Zgomotul a parut a fi al unui avion supersonic care se prabusea, sau ca o explozie mortala. Evident ca oamenii s-au speriat de aceasta bubuitura si au început sa cerceteze cauza. Dar în acea zi nu au existat avioane care sa zboare peste mare, iar în zona nu a fost semnalata nici o explozie. Asa ca sursa „Bubuiturii din Jodhpur” a devenit un mister.

Ciudat este ca bubuituri similare inexplicabile au fost raportate în diferite parti ale lumii pe parcursul întregii luni. Aceste bubuieli au fost prezente timp de câteva saptamâni si uneori au fost însotite de lumini verzi, ciudate. Geologii au fost confuzi, deoarece aceste zgomote nu veneau de la testarea avioanelor noi ale Fortelor Aeriene si nu au mai fost întâlnite pâna atunci. Deci, ce a cauzat aceste bubuituri? Bubuiturile au fost conectate cumva între ele? A fost o noua arma ciudata testata în secret sau o activitate extraterestra? Misterul ramâne nesolutionat.

9. Baza OZN de la Kongka La Pass în Himalaya, Ladakh, J & K

Considerat a fi unul dintre locurile cele mai inaccesibile din lume, Konga La Pass, situat în muntii Himalaya, este un loc de frontiera, disputat de India si China. Aici, în 1962, cele doua tari au avut un conflict armat. De atunci, India si China au ajuns la acord conform caruia nici una dintre cele doua tari nu patruleaza zona, dar o supravegheaza de la distanta. Ca atare, zona este mai mult sau mai putin un loc al nimanui. Poate, de aceea, acest loc este considerat a fi o baza secreta a OZN-urilor.

Locul a înregistrat în trecut numeroase relatari despre OZN-uri, iar dupa opinia unora, aceasta zona are o serie de constructii subterane pe care OZN-urile le-au ales ca baza de operare. Multi localnici si calatori pretind ca au vazut OZN-uri care se ridica de la baza subterana si coboara înapoi dupa ce îsi încheie misterioasele lor misiuni.

Multi cred ca atât guvernul indian, cât si cel chinez sunt constienti de activitatea extraterestra si de bazele OZN din zona si chiar coopereaza cu extraterestrii. În 2006, Google Earth a venit cu imagini care au deranjat lumea. Imaginile au aratat ca zona înconjuratoare are cladiri ce par foarte asemanatoare cu o baza militara. Indiferent ce este acolo constituie un mister inexplicabil pâna în prezent.

10. Bhoot Billi

Bhoot Billi sau „Pisica Fantoma” este un monstru misterios care teroriza anumite parti ale Indiei, în special în zonele de lânga Pune, Maharashtra. Este o specie ciudata, apartinand criptobiologiei si este descrisa ca un hibrid între o pisica, un câine si o mangusta. Bhoot Billi este capabil sa sara pe distante uriase si chiar se spune ca a sarit, cel putin o data, într-un copac, sa scape de acei oameni care au încercat sa-l prinda. Ea a fost descrisa a fi ca o felina uriasa si feroce. Despre marimea ei se spune ca este „mai mica decât un leu, dar mai mare decât o hiena„.

Au fost multe raportari ale fiarei, iar localnicii sunt siguri ca este un monstru. Indiferent ce este, India a fost martora multor aparitii de animale stranii în trecut, de plida cum a fost faimosul Om-Maimuta din Delhi. Dar expertii cred ca India are o istorie de supra-reactie si exagerare cand raporteaza asemenea lucruri, iar specialistii cred ca la mijloc nu este mai mult decât o mica pisica civet (pisica indoneziana) si o multime de imaginatie.

11. Dealul Magnetic – Ladakh, Jammu si Kashmir

Situat la aproximativ 11000 de metri deasupra nivelului marii, în statul Jammu si Kashmir, Ladakh este un loc mistic si absolut uimitor, care trebuie vizitat macar o data în viata. Dintre cele câteva locuri încântatoare din Ladakh, unul este deosebit de interesant: Dealul Magnetic.

Este o mica întindere de drum situata la aproximativ 30 km de Leh pe drum spre Kargil. Aceasta parte particulara a autostrazii Srinagar-Leh poate fi vazuta în mod clar în sus. Daca stati la locul potrivit si opriti motorul, veti vedea ca masina se va misca încet de una singura si poate merge cu o viteza de pâna la 20 km/ora.

Se vorbeste ca odata, pe aceasta portiune de drum, exista o carare care ducea direct în rai. Cei care se dovedeau vrednici erau directionati automat pe aceasta carare, în timp ce restul nu poate gasi drumul oricât de mult ar încerca.

Expertii cred ca Dealul Magnetic este doar o iluzie optica în care o panta usor înclinata pare a fi o panta ascendenta datorita unui orizont obstructionat. Oricare ar fi explicatia, cert e ca zona atrage mii de turisti care vin aici doar pentru a experimenta fenomenul.

12. Fiintele nemuritoare din Himalaya

Se spune despre Gyanganj ca este un camin al nemuritorilor ascuns într-o vale din Himalaya. Spuneti-i daca vreti, Shambala, Shangri-la sau Siddhashram. Credinciosii locului spun ca din acest regat ceresc se modeleaza destinul omenirii. Despre Gyanganj se crede în genere, a fi doar o veche poveste indo-tibetana despre un regat de fiinte misterioase nemuritoare, ascunse de lume, dar care poseda puterea de a o influenta în diferite moduri subtile atunci când este nevoie. Se spune ca asa-numitul oras este bine camuflat si ca exista într-o realitate paralela complet diferita, pentru a-l proteja de cartografierea moderna si de sateliti.

Cu toate acestea, conform legendelor, yetis sau fiintele iluminate din Himalaya care locuiesc în aceasta regiune misterioasa sunt cunoscute pentru faptul ca din când în când permite câte unui vizitator sa patrunda acolo si sa guste din întelepciunea si spiritul lor. Exista numeroase legende despre regii si sadhii care au pretins ca i-au întâlnit pe acesti nemuritori iluminati si ca ei le-au furnizat o cunoastere secreta.

13. Fortul bântuit – Bhangarh, Rajasthan

Fortul abandonat din Bhangarh, situat în Rajasthan, este considerat a fi unul dintre cele mai bântuite locuri de pe Pamânt.

Zona este atat de terifianta încât Institutia de Supraveghere Arheologica din India a pus un semn la intrarea în fort, interzicând oamenilor sa intre dupa apus de soare. Locuitorii de acolo au fost nevoiti sa-si mute întregul oras în afara limitelor fortului din cauza presupuselor bântuiri. Legenda spune ca orasul Bhangarh a fost blestemat de un om sfânt pe nume Baba Balnath.

El a dat permisiunea pentru constructia orasului, atât timp cât înaltimile cladirilor nu vor arunca o umbra asupra casei sale. Se spune ca un tânar print a facut din greseala o asemenea cladire, iar asta l-a determinat pe Baba Balnath sa blesteme întregul oras. Multi cred ca el este înca îngropat acolo.

O alta legenda spune ca unui vrajitor numit Singhiya i-a picat cu tronc printesa din Bhangarh, Ratnavati. Pentru a o face sa se îndragosteasca de el, vrajitorul a legat cu farmece un parfum care a fost cumparat de servitoarele printesei, astfel încât, daca ea s-ar fi dat cu el, ar fi devenit pentru totdeauna a vrajitorului. Dar Ratnavati a aflat de cele uneltite de vrajitor si i-a stricat planurile. Total înfuriat, vrajitorul a blestemat întreg orasul Bhangarh, iar multi localnici sustin ca fantoma lui înca râde în orasul nenorocit. Unii localnici cred ca Printesa Ratnavati s-a reîncarnat într-un nou corp si Fortul Bhangarh îi asteapta întoarcerea, pentru ca numai ea poate pune capat blestemului.

Oricare ar fi adevarul din spatele legendei, bântuirea este cu siguranta reala si se zvoneste ca multi oameni care au intrat în fortareata dupa întuneric nu s-au mai întors. Cu toate acestea, raportarea constanta a viziunilor cu fantome a urcat fortul în topul celor mai bântuite locuri din India si atrage multi turisti care doresc sa experimenteze senzatii tari.

14. Butterbul-ul lui Krishna – Mahabalipuram, Tamil Nadu

Kishinev Butterball se afla în Mahabalipuram, în orasul Tamil Nadu, care este celebru pentru sculpturile sale în piatra.

Butterbul-ul este o roca uriasa de aproximativ 5 metri în diametru, asezata cu atentie pe o panta neteda. Dar aici este partea interesanta. Aparent, panta este mult prea alunecoasa. Atât de mult încât copiii locului o folosesc ca pe un tobogan natural. Cu toate acestea, stânca gigantica nu se misca, fapt care sfideaza toate legile fizicii.

Stânca este o atractie turistica populara si multi vizitatori pot fi vazuti facand fotografii în care pareau sa sprijine piatra ca niste adevarati colosi. Nu se stie care este cauza pentru care aceasta roca nu se clinteste.

15. Cazul curios al pietrei care leviteaza – Shivapur, Maharashtra

La 160 km est de Mumbai, se afla un castel numit Shivapur, care întruchipeaza altarul lui Hazrat Qamar Ali. Acesta gazduieste o piatra bizara care leviteaza.

Potrivit legendei, acum 800 de ani, în locul altarului a fost o sala de gimnastica. Un sufit numit Qamar Ali s-a nascut într-o familie de musulmani de clasa mijlocie. Toti barbatii din aceasta familie aveau o masa musculara imensa si reuseau în viata datorita acestei calitati fizice.

Qamar Ali, spre deosebire de fratii sai agresivi mai mari, a fost firav, introspectiv si blând. Când avea doar sase ani, a devenit discipolul lui Sufi Pir, practicând postul si meditatia timp îndelungat, pâna când oamenii au început sa-i bata la usa, atrasi de puterile mistice si vindecatoare ale tânarului sufi.

Qamar Ali a murit de tânar. În timp ce sedea pe patul de moarte, a cerut ca o piatra circulara de 200 de kilograme sa fie asezata lânga mormânt. El a spus ca piatra nu poate fi ridicata decât atunci când 11 degete o ating simultan iar cei implicati îi spun numele cu voce tare. El dorea ca acesta sa fie un simbol, o amintire ca puterea spirituala este mai mare decât puterea bruta.

Înainte de a începe ritualul levitatiei, unul dintre cei mai puternici localnici este invitat sa ridice piatra. El reuseste doar s-o clinteasca, nicidecum s-o ridice. Apoi, 11 barbati sunt rugati sa-si puna fiecare câte un deget sub piatra si sa rosteasca „Qamar Ali Darvesh„.

Piatra începe sa se ridice usor pâna deasupra capetelor barbatilor. Magia dureaza pentru câteva secunde, dupa care piatra se prabuseste pe sol.

De-a lungul timpului, piatra de la Shivapur a atras atentia curiosilor. S-a presupus ca este vorba despre un surplus de energie electromagnetica în zona respectiva sau chiar o lipsa a gravitatiei. Pe aceste considerente zona a fost scanata cu aparatura de ultima generatie pentru explicarea evenimentului fascinant. Nu s-a descoperit nicio anomalie, fapt pentru care nimeni nu poate explica din punct de vedere stiintific ciudatul eveniment.

Totusi, o explicatie interesanta vine însa din sfera calugarilor tibetani, care sunt recunoscuti pentru faptul ca îsi blocheaza pesterile în care traiesc cu pietre imense. La rostirea anumitor cuvinte, acestea se misca si astfel pot intra sau iesi din caverna.

În acest sens, este vorba despre rezonanta cuvintelor, care în anumite circumstante devine incredibil de puternica, motiv pentru care pietrele sau oricare alte obiecte se pot misca.

Pâna în prezent, piatra magica poate fi ridicata si facuta sa leviteze.

Antigravitatie sau poltergeist?

Cine stie?… Oricum, altarul este o vizita obligatorie daca vrei sa experimentezi ceva extraordinar!

16. Palatul care sfideaza gravitatia: Bara Imambara – Lucknow, Uttar Pradesh

Imaginati-va o sala uriasa de aproximativ 50 de metri lungime si 15 metri latime ridicata fara a avea stâlpi, grinzi sau orice suport extern! Imposibil? Da, dar exista totusi. Credeti sau nu, chiar exista un astfel de loc în orasul Lucknow, Uttar Pradesh: Bara Imambara, cunoscut de multi ca „palatul care sfideaza gravitatia„.

Bara Imambara este de fapt un altar construit de Nawabul Patru, Barak Asaf-ud-Daula, în anul 1784. Palatul gazduieste mormintele lui Asaf-ud-Daula si ale familiei sale si se crede ca are si bogatii ascunse.

Sala centrala, asa cum este descrisa mai sus, este suspendata, nu are grinzi sau stâlpi de sustinere. Ceea ce o face chiar mai interesanta este faptul ca se pot auzi anumite sunete ca niste suspine pe balconul din hol. Aceasta este, de fapt, una dintre cele mai mari constructii din lume cu arce de bolta.

17. Reincarnarea lui Shanti Devi

Shanti Devi a fost o fata normala nascuta în Delhi în anii 1930. Dar când a împlinit patru ani, a început sa se comporte ciudat, devenind nemultumita de viata ei. Ea începuse sa le spuna mereu parintilor ca viata ei era în alta parte si ca ei nu-i erau parinti adevara?i. Ea a afirmat ca numele ei este de fapt Ludgi Devi si ca a murit în timp ce a dat nastere copilului ei. De asemenea, ea a oferit descrieri foarte detaliate cu privire la sotul si la viata ei de familie.

Parintii lui Shanti au început sa fie îngrijorati de comportamentul si de pretentiile fetei. Asa ca au decis sa faca cercetari. Ceea ce au aflat a fost dincolo de credinta lor. Existase într-adevar o femeie numita Ludgi Devi în orasul în care Shanti pretindea ca ar fi trait, iar ea murise într-adevar la nastere, exact asa cum le spusese Shanti parintilor ei. Orasul a existat, la fel si sotul si familia. Când Shanti si-a întâlnit în cele din urma „sotul din viata anterioara”, ea l-a recunoscut imediat si s-a purtat cu el ca o mama cu copilul ei. Dupa ce a aflat despre povestea ei, ziarele au început sa tabloidizeze cazul.


Se pare ca Shanti nu numai ca putea sa-si aminteasca toate momentele vietii sale anterioare, ci si timpul dintre viata si moarte. E a sustinut ca în viata de apoi L-a întâlnit pe Însusi Krisna. Acesta i-ar fi spus sa raspândeasca povestea experientelor sale. Sute de cercetatori au încercat din greu sa dovedeasca faptul ca ideea de reincarnare e gresita si falsa, dar au esuat.

Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.

Read More

Misterul pietrelor scrise din Bornhold.

Misterul pietrelor scrise din Bornhold..Bornholm este o insulă din Marea Baltică, ce are o suprafață de 588 km2 și reprezintă un teritoriu ce aparține de Danemarca. În această insulă care, în secolul trecut a fost ocupată atât de către armatele hitleriste, dar și de către cele sovietice, a fost făcută o descoperire arheologică importantă.

Este vorba despre aproximativ 300 de fragmente misterioase de piatră, numite „pietrele Soarelui”. Pe suprafața acestor mici lespezi se observă incizii sau inscripții neobișnuite, al căror sens oamenii de știință nu l-au putut elucida, cu tot interesul ce le-a fost acordat.

[caption id="attachment_350" align="aligncenter" width="1024"] În această insulă care, în secolul trecut a fost ocupată atât de către armatele hitleriste, dar și de către cele sovietice, a fost făcută o descoperire arheologică importantă.[/caption]

S-a ajuns la concluzia că inscripțiile de pe pietrele din Insula Bornholm au fost incizate în urmă cu 5000 de ani. Unele dintre pietre au formă aproape pătrată și semnele enigmatice pe care le conțin formează desene care, uneori, par să reprezinte câmpuri cultivate sau pânze de păianjen.

 

Pietrele au fost descoperite în zona Vasagård, aflată în partea de sud a insulei. Unele dintre bucățile de rocă par să fie foarte tocite, ca și cum cineva le-ar fi utilizat foarte frecvent, în activitatea de zi cu zi. Prima lespede de acest fel a fost descoperită în urmă cu 22 de ani, într-un perimetru arheologic situat la 8 kilometri de Vasagård. După cum observă Lars Larson, prefesor la Universitatea din Lund (Suedia), este foarte dificil de stabilit rolul misterioaselor bucăți de rocă.

 

Unii oameni de știință consideră că unele pietre inscripționate de la Bornholm ar reprezenta hărți vechi de cinci milenii ale unor zone de pe insulă. Acestea ar fi fost utilizate, potrivit unor teorii, în ritualurile arhaice menite să îmbuneze Soarele și celelalte divinități ale văzduhului, pentru ca vremea să fie prielnică culturilor agricole. Cu alte cuvinte, erau obiecte magice sau obiecte de cult primitive. Acum 5000 de ani, locuitorii insulei din Marea Baltică erau, se pare, ca și alți europeni din acea epocă îndepărtată, adepți ai unei religii arhaice în care era venerat Soarele, ca divinitate de prim rang.

[caption id="attachment_351" align="aligncenter" width="460"] Unii oameni de știință consideră că unele pietre inscripționate de la Bornholm ar reprezenta hărți vechi de cinci milenii ale unor zone de pe insulă.[/caption]

Una dintre pietre conține un desen complex, ce ar putea reprezenta un fel de hartă, după cum consideră arheologul Flemming Kaul, cercetător la Muzeul Național din Danemarca. De altfel, bucăți de piatră ce prezintă incizii de acest tip au mai fost identificate, după cum arată specialistul menționat, și în zona montană din nordul Italiei, acelea fiind interpretate drept reprezentări simbolice ale reliefului local, adică un fel de hărți arhaice. Anumite pietre incizate de pe insula Bornholm din Marea Baltică ar putea fi, astfel, unele dintre cele mai vechi hărți descoperite până acum, nu doar pe continentul european, ci și pe mapamond.

Read More