Cum a schimbat vremea cursul istoriei

Capriciile vremii au influentat in mod decisiv scrierea istoriei omenirii, lasandu-si in mod deosebit amprenta asupra marilor confruntrari ce au insangerat de-a lungul timpului planeta.

Cateva ore de soare sau ploaie, o patura mai joasa de nori sau o iarna mai geroasa decat de obicei au reusit in nenumarate randuri sa schimbe firul istoriei, ajungand sa decida invingatorul dintre oamenii inarmati, inclestati in lupta, dar neajutorati in fata naturii, arata Live Science, citand o analiza a cercetatoarei americane Laura Lee, intitulata "Ploaia e de vina".

Zeii marii ii ajuta pe greci sa-l invinga pe Xerxes

Supravietuirea cuturii grecesti si poate a intregii culturi occidentale a depins de castigarea razboaielor greco-persane.

Imperiul persan, aflat la apogeul puterii sale militare, a lansat o flota de 1.200 de nave impotriva Greciei, in anul 480 i. Hr., ce ar fi cucerit cu siguranta intreaga tara, daca nu ar fi fost oprita de celebrul comandant Temistocles, in batalia de la Salamina.

In timp ce furtuna a distrus aproape o treime din navele de razboi persane, inainte ce acestea sa vada tarmul Greciei, Temistocles a stiut sa foloseasca forta vantului pentru a-si manevra eficient mica flotila si a castiga o batalie cruciala impotriva regelui persan Xerxes.

Japonia, salvata de kamikaze

In secolul al XIII-lea, armata lui Kublai Han, conducatorul unui imperiu mongol ce cucerise intreaga China, a trimis o flota imensa impotriva Japoniei.

Rugaciunile preotilor japonezi au fost insa ascultate, iar intreaga flota mongola a fost distrusa, intr-o singura noapte, de kamikaze, vanturile divine provocate de musoni.

Vantul protestant distruge armada spaniola

Infrangerea armadei spaniole trimise in anul 1588 de impotriva Angliei protestante este socotita a fi una din cele mai importante batalii ale civilizatiei occidentale.

Planurile regelui Filip al II-lea al Spaniei de a cuceri intreaga Anglie au fost zadarnicite de vreme capricioasa care a permis flotei engleze, mai mici dar mai bine pregatite, sa intoarca soarta bataliei.

Armata lui Carol al XII-lea, decimata de iarna ruseasca

In 1709, regele suedez Carol al XII-lea a devenit primul mare invadator european al Rusiei, conducandu-si armata prin stepele inghetate ale Caucazului, in timpul Marelui Razboi al Nordului.

Iarna cumplita ii decimeaza armata victorioasa, lasandu-l cu doar 24.000 de oameni, obositi si flamanzi, care sunt spulberati de trupele lui Petru I, in batalia de la Poltava.

Ceata ii mai da o sansa lui Washington

Armata generalului George Washington era alcatuita din voluntari fara uniforme si chiar fara arme, de multe ori, in timp ce trupele britanice erau formate din militari de cariera, foarte bine echipati.

In aceste conditii, Washington ar fi pierdut cu siguranta batalia de la Long Island, de pe 22 august 1776, iar insasi existenta Statelor Unite ar fi fost pusa sub semnul intrebarii, daca ceata deasa nu i-ar fi permis acestuia sa se retraga, fara a fi vazut de inamic.

Grindina aprinde Revolutia Franceza

Intr-o Franta aflata in plina criza economica si financiara, dupa participarea in trei razboaie, seceta din primavara lui 1789, urmata de o furtuna puternica cu grindina, ce a distrus si ultimele recolte ale tarii, au grabit considerabil sosirea Revolutiei Franceza.

Populatia nemultumita dorea cu disperare o schimbare, iar foametea declansata de capriciile vremii a reprezentat acceleratorul ideal al revolutiei ce a marcat trecerea la epoca moderna.

Revolta scalvilor din Richmond, oprita cu fulgere si tunete

Data de 30 august 1800 ar fi putut ramane in istorie ca ziua in care mii de sclavi din Richmond, Virginia, s-au rasculat impotriva stapanilor, condusi de un lider puternic si carismatic, numit Gabriel.

Acestia planuiau sa sparga armuraria orasului, iar cu armele furate sa elibereze toti sclavii din Virginia si din restul statelor americane, insa o furtuna extrem de puternica le-a amanat planurile suficient de mult ca acestea sa ajunga si la urechile stapanilor.

Napoleon isi ingroapa soldatii in zapezile din Rusia

In 1812, Napoleon aduna 600.000 de oameni si porneste spre Moscova, in fruntea cele mai mari armate din intreaga Europa, fara sa se gandeasca la apropierea iernii. Desi reuseste sa cucereasca Moscova si sa-i jefuiasca bogatiile, drumul de intoarcere il prinde in plina iarna, cu temperaturi de minus 40 de grade Celsius.

Din cei 600.000 de soldati cae au marsaluit spre Rusia, doar 150.000 reusesc sa mai ajunga inapoi acasa, marcand astfel inceputul sfarsitului pentru imperiul lui Napoleon.

Hitler incepe sa piarda razboiul, in fata gerului

Fara sa invete ceva din exemplele lui Carol al XII-lea si Napoleon, Hitler isi trimite si el armatele spre Moscova, in septembrie 1941.

Armata germana este atat de increzatoare in victoria sa, incat multi ofiteri si-au luat cu ei uniforme de parada, convinsi ca vor defila in Piata Rosie, insa uita sa-si ia si haine mai groase, potrivite pentru iarna cumplita din stepele Rusiei.

Vremea nefavorabila se dovedeste a fi mai puternica decat militarii si tehnica de lupta germana, iar Hitler este invins la Moscova si la Stalingrad, infrangeri ce au schimbat in mod cert soarta razboiului si chiar soarta planetei.

Vreme frumoasa la Hiroshima

In mijlocul verii lui 1945, pe 6 august, un avion de recunoastere american survola Japonia, anuntand ca vremea este foarte buna si recomanda bombardarea tintei primare.

In consecinta, prima bomba atomica folosita in timpul unui razboi a lovit Hiroshima.

Doua zile mai tarziu, pentru ca orasul Kokura era acoperit de nori, o a doua bomba nucleara a cazut peste Nagasaki, tinta secundara a celei de-a doua bombe atomice lansate de SUA. Totul a depins de vremea de afara.