Se afișează postările cu eticheta invenţii care au schimbat lumea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta invenţii care au schimbat lumea. Afișați toate postările

Inventie : Fotografia
Inventatori : Louis Daquerre,francez si Fox Talbot, englez
An : 1838

Aparatul de fotografiat s-a dezvoltat dintr-o inventive mai veche, camera obscura. Sintagma “camera obscura” inseamna “camera intunecata”, ceea ce si era. Putea fi o incapere intr-un turn  sau o structura portabila de felul cabinei victoriene pentru scaldat sau o caruta cu coviltir. Lumina intra in camera obscura printr-un orificiu micut si putea fi concentrate printr-o lentila pe o masa sau pe perete. Acolo era proiectata imaginea peisajului – in perspectiva perfecta – si putea fi folosita de artist ca baza pentru o pictura. Camera obscura constituia si o cale sigura si comoda de observare a eclipselor solare.



 Aparatul de fotografiat s-a nascut din dorinta lesne de inteles de a pastra imaginea proiectata. Un pionier al fotografiei a fost litograful Joseph Niepce, care a inceput in 1813 sa experimenteze diverse tehnici fotografice. In 1822, a utilizat o combinatie de bitum si ulei de levantica pentru a obtine o fotografie primitiva. O placa expusa la lumina solara printr-un cliseu transparent a reactionat intr-un mod semnificativ ; zonele de bitum atinse de lumina s-au solidificat si fixat, in timp ce zonele expuse la mai putina lumina au putut fi spalate. Mai tarziu, in 1826, Niepce a utilizat acest proces intr-o camera obscura si, cu o expunere de opt ore si o camera continand o placa tratata cu un aliaj de cositor si plumb, a creat o imagine fotografica a curtii casei sale. A fost prima imagine din istorie, dar nu a putut sa o fixeze si, in timp, s-a sters. Niepce si-a denumit fotografia “heliografie” , sau desen solar.



In acelasi timp, un pictor scenograf pe nume Louis Daquerre era animat de un interes similar pentru fotografie. In activitatea lui se folosise mult de camera obscura si intreprinsese numeroase experimente cu metode de fixare a imaginilor, indeosebi folosind tendinta sarurilor de argint de a se innegri atunci cand sunt expuse la lumina solara. Cand a auzit de succesul lui Niepce, i-a propus sa lucreze impreuna. Niepce ajunsese intr-un impas, constient ca era incapabil sa gaseasca o modalitate de a imprima o imagine pe hartie, asa ca a fost de accord sa colaboreze.

Niepce a murit in 1833 si Daquerre a continuat de unul singur elaborarea tehnicii. In 1838 a descoperit ca o imagine  expusa pe o placa de cupru acoperita cu un strat de iodura de argint devenea vizibila atunci cand era expusa la vapori de mercur. Acesta a fost punctual de cotitura. Dupa aceea, lui Daquerre  nu i-a mai ramas decat sa observe in ce fel putea impiedica innegrirea intregii imagini, si a observat ca scufundarea placii intr-o solutie de sare indeparta iodura de argint ramasa (neexpusa) de pe placa, fixand permanent imaginea.

Dintr-o intamplare, fotografia a fost inventata simultan si in Anglia, de catre William Henry Fox Talbot. In 1839, Talbot a anuntat ca in anul anterior inventase o tehnica fotografica, pe care el o numea “desen fotogenic”. Tehnica lui Talbot prezenta avantajul ca permitea fotografului sa produca mai multe exemplare ale unei imagini, iar suportul de hartie dadea o mult mai mare adaptabilitate la manuire. Dagherotipurile lui Daquerre erau pe placi de sticla si nu puteau fi reproduse iar acest fapt le limita utilitatea, dar imaginile erau mult mai clare decat desenele fotogenice ale lui Talbot.

Tehnica lui Fox Talbot implica imprimarea pe hartie tratata cu clorura de argint, insa in 1841 a brevetat un alt tip de tehnica fotografica, calotipul, sau talbotipul. Acesta a fost primul process care a permis crearea unui negativ fotografic dupa care puteau fi realizate oricate exemplare ale imaginii. In 1851 a inventat o a treia tehnica fotografica, crearea instantanee a fotografiilor prin iluminarea cu o scanteie electrica – prima fotografie cu blitz.

Fotografia a avut efecte vaste. Pe la sfarsitul sec al XIX-lea, fotografia intrase in uzul cotidian pentru inregistrarea precisa a aspectului locurilor si oamenilor, si aceasta i-a eliberat pe pictori de nevoia de reprezentare fidela. Fotografia ne permite si sa vedem exact cum aratau la batranete ducele de Wellington sau Rossini. Miscarile artistice revolutionare ale sec al XX-lea – expresionismul, futurismul si cubismul – au fost “permise”  de fotografie.

Fotografia arata, de asemenea, cum erau cu adevarat oamenii, locurile si evenimentele, si aceasta a avut un effect dramatic asupra transmiterii strilor, care au devenit mai obiective. Portrete au inceput sa se faca chiar de la inceput, asa ca lumea a putut vedea pentru prima oara cum arata celebritatile ; la drept vorbind se poate spune ca a condus la un cult al celebritatilor, bazat pe anumite imagini fotografice iconice. Exista astfel de imagini iconice ale lui James Dean, Marilyn Monroe sau Che Guevara.

Si evenimentele puteau fi fotografiate, ceea ce a marcat debutul epocii modern a stirilor. Fotografiile realizate in timpul Razbiului Civil American si al Razboiului din Crimeea au aratat razboiul asa cum era : lipsit de stralucire si sangeros ; politicienilor le venea mai greu acum sa amageasca oamenii in legatura cu natura razboiului sau a anumitor incidente. Mai tarziu, s-au putut capta in fotografii evenimente istorice, precum asasinarea lui John F. Kennedy si atacul asupra World Trade Center. Aceste imagini au avut efectul de a-i face pe oameni mai angajati ca oricand in evenimentele mondiale.







Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și România Misterioasă, Misterele României.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole Terra Misterioasă



Chiar dacă a fost introdus târziu în dotarea Luftwaffe şi nu a reuşit să joace un rol decisiv în ultima parte a războiului, Messerschmitt  Me-262 rămâne unul dintre cele mai revoluţionare avioane din istoria aviaţiei moderne.  Este primul avion militar  operaţional cu reacţie  din lume . Me-262, prin elementele sale structurale, a reprezentat o platformă de dezvoltare pentru viitoarele avioane supersonice.

Istoricul dezvoltării  avioanelor cu reacţie Me-262



Programul de dezvoltare a avionului german cu reacţie Me-262 a început în 1936, o dată cu crearea primului motor cu reacţie operaţional de către inginerul german  Hans von Ohain . Motorul construit de Hans von Ohain  a pus în mişcare primul avion cu reacţie din lume, prototipul  Heinkel He-178.

Lucrul la modelul Me-262 a debutat încă din aprilie 1939, cu numele de Proiect 1065. Între 1939 şi 1940, Messerschmitt a creat primele prototipe ale avionului pentru ai testa structura mecanică .  Progresul programului de construcţie a modelului Me-262, a fost întârziat datorită diferitelor probleme tehnice apărute şi a subfinanţării datorate  lipsei de interes faţă de proiect, manifestată de înalţii oficiali nazişti care credeau în primă fază că războiul poate fi câştigat de avioane convenţionale. Primul prototip de Me-262 a fost construit în aprilie 1941,   nefiind înzestrat cu un motor cu reacţie, ci de un motor în 12 cilindri, Juno Junkers 210.  Cele două turboreactoare BMW de tip 003 au fost montate ulterior, păstrându-se ca măsură de siguranţă şi motorul Juno Junkers 210.

La primul zbor al prototipului Me-262, amebele  turboreactoare BMW au cedat, obligând pilotul să aterizeze folosindu-se de motorul de rezervă în 12 cilindri montat în botul avionului. Avionul Me-262, a fost testat chiar de inginerul  Willy Messerschmitt. Motoarele cu reacţie BMW au fost înlocuite de turboreactoarele Jumo 004.(ceva mai fezabile decât turboreactoarele BMW 003).

Prototipul V3 de Me-262  echipat doar cu motoare cu reacţie a zburat abia pe 18 iulie 1942. Principala problemă întâmpinată de Me-262, era lipsa unor aliaje care  să crească rezistenţa termică a fuselajului. De dezvoltarea elementelor aerodinamice ale avionului cu reacţie german s-a ocupat inginerul Ludwig Bölkow. Aripile lui Me-262, sunt în formă de săgeată, dar au o înclinaţie de doar 18.5°.  P . Un  Me-262 putea atinge o viteză maximă de aproape 975 km/h(o viteză neconfirmată oficial). Construcţia unui Me-262 se întindea pe aproape 6400 de ore de muncă, fiind construite până la încheierea războiului aproape 1400 de avioane. Din aceste 1400 de avioane, doar 200 au fost operaţionale.

Misiunile îndeplinite în cadrul Luftwaffe

Messerschmitt Me 262 intră în dotarea Luftwaffe în aprilie 1944. Au fost create două variante de Me-262, pentru a îndeplini două tipuri de misiuni. Me-262 A”Schwalbe” a îndeplinit rolul de avion de luptă interceptor care să apere principalele obiective industriale germane de atacurile bombardierelor inamice. Cealaltă variantă de Avion Me-262 A denumită Sturmvogel a îndeplinit rolul de bombardier, pentru a satisface una din dorinţa lui Hitler de a avea un bombardier rapid.

Prima escadrilă care a avut în dotare avioane cu reacţie Me-262  s-a numitErprobungskommando 262  , înfiinţată în aprilie 1944 şi preluată începând cu iulie 1944 sub comanda maiorului  Walter Novotny. Ulterior escadrila este redenumită Kommando Novotny. Primul Me-262 intră în luptă pe 28 august 1944 şi este doborât în luptă  de către un echipaj de pe avionul P-47Thunderbolts format din maiorul Jseph Meyers şi locotenentul secund  Manford Croy.

Noi formaţiii de Me-262 sunt organizate începând cu ianuarie 1945. Una dintre cele mai faimoase formaţii de Me-262 care au devenit operaţionale a fost şi cea denumită Jagdverband 44, condusă de renumitul pilot Adolf Gallant  Escadrila general-locotenetului Gallant şi-a început misiunile din februarie 1944. Datorită vitezei sale înalte, Me-262 reuşea să doboare în cele mai  multe cazuri, orice fel de bombardier al Aliaţilor, mai ales nescortat. Strategia preferată a piloţilor de pe Me-262 era să atace în picaj cu cele 4 tunuri de 30mm pe care le aveau în dotare.

Piloţii de pe avioanele americane  au elaborat mai multe strategii pentru a se apăra împotriva atacurilor avioanelor germane Me-262. Punctul slab al avioanelor cu reacţie germane era manevrabilitatea. Piloţii de pe avioanele americane P-51 Mustang au identificat rapid această slăbiciune a Me-262, şi reuşeau să-l atace atunci când efectua viraje de întoarcere. În plus bombardierele Aliaţilor au început să beneficieze de escorte din ce în ce mai puternice.

Un alt punct slab al Me-262 era că avea nevoie de piste de beton pentru a decola şi a ateriza. Ca urmare, Aliaţii au introdus pe lista ţintelor atacurilor lor aeriene, bazele de pe care operau avioanele cu reacţie germane. Multe avioane Me-262 au ajuns să fie atacate în timp ce decolau sau aterizau. Desemenea este de menţionat faptul că la viteză mică, Me-262 înregistra performanţe foarte slabe. De altfel, piloţilor germani  li se recomanda să nu zboare cu o viteză mai mică de 300 km/h.

Chiar şi în aceste circumstanţe dificile, avioanele Me-262 au reuşit să  doboare aproximativ 500 de avioane inamice, pierzând în schimb 100.

 Un avion care a  revoluţionat aeronautica mondială

Chiar dacă avionul cu reacţie Messerschmit nu a putut juca un rol major în ultima parte a războiului, constucţia sa a revoluţionat complet  industria aeronautică mondială.  Me-262 a marcat începutul erei avioanelor supersonice.

Me -262 a reprezentat punctul de pornire în dezvoltarea supersonicelor viitorului. După terminarea războiului, avioanele ME-262 rămase au ajuns să fie un obiect de studiu în cercetările Aliaţilor. În anii care au urmat războiul, Me-262 a fost supus la diferite teste de viteză. Aşa s-a ajuns ca multe elemente care îşi au originea de la Me-262  să fie incorporate în structura viitoarelor avioane cu reacţie, cum ar fi  americanul  F-86 Sabre şi  Boeing B-47 Stratojet . Cehoslovacia  a produs până în 1951, avioane Me-262 redenumite sub numele de Avia S-92.



Acum 25 de ani s-a trimis primul SMS.Scriem si primim zilnic zeci sau chiar mai multe mesaje de tip SMS. Dar primul asemenea mesaj a fost trimis exact cu un sfert de secol in urma. Se intampla in Marea Britanie.

"Merry Christmas" (Craciun fericit). Aceste cuvinte simple in limba engleza sunt acum parte din istoria unui fenomen care a capatat o amploare impresionanta. Acestea au fost folosite pentru primul SMS (short message service - serviciul de mesaje scurte, adica abilitatea de a transmite mesaje text prin intermediul telefonului mobil), trimis exact cu 25 de ani in urma, la 3 decembrie 1992, aminteste Le Parisien.

Un inginer englez a trimis acest mesaj celebru

"Am fost parte din echipa de dezvoltare a unui serviciu de mesagerie pentru operatorul Vodafone", a spus inginerul englez Neil Papworth, care avea 22 de ani la acea vreme, pe site-ul sau personal.

[caption id="attachment_255" align="aligncenter" width="680"]Acum 25 de ani s-a trimis primul SMS.Ce scria în el. Acum 25 de ani s-a trimis primul SMS.Ce scria în el.[/caption]

"Cum telefoanele mobile de atunci nu aveau tastatura, am trimis acest prim mesaj de testare de pe computerul meu pe ecranul telefonului lui Richard Jarvis (unul dintre directorii companiei britanice Vodafone) cand participa la petrecerea de Craciun a companiei sale", a continuat el. Tanarul programator anunta, cu aceasta urare simpla, o revolutie.

In 1994, producatorul Nokia a lansat modelul 2010, primul mobil pe care se puteau scrie mesaje, dar va dura mai multi ani inainte ca SMS-ul sa ajunga in Franta, de exemplu, pentru ca foarte putini oameni au crezut in succesul lui, scrie Le Parisien, care dedica un articol aniversarii SMS-ului si extinderii utilizarii acestei facilitati.

"Un studiu pe care l-am comandat la sfarsitul anului 1997 si inceputul anului 1998 a fost fara recurs: 85% dintre francezi au declarat ca nu sunt interesati sa trimita mesaje prin text", isi aminteste Jean-Michel Huet, manager de proiect la France Telecom la sfarsitul anilor 1990. In acel moment, un telefon era facut pentru a efectua si a primi apeluri, si atat. Aceasta functie era asigurata de alte dispozitive, pagere precum Tatoo sau Kobby.

Operatorul principal lanseaza totusi serviciul, in care fiecare mesaj trimis... si primit se plateste scump - 1 franc la inceput!

"Totul a inceput din 1999, cand a aparut interoperabilitatea", continua Jean-Michel Huet.

Nu mai era necesar sa fii la acelasi operator ca si corespondentul pentru a-i trimite un text. Clientii francezi au fost printre cei mai rapizi din Europa si din lume care au adoptat SMS-ul. Acesta devine un adevarat fenomen gratie crearii de pachete mobile care includeau, uneori nelimitat, trimiterea si primirea de mesaje. Mesajele text au devenit atat de populare incat blocau retelele si dadeau transpiratii reci operatorilor, in special in noaptea de Revelion din anii 2000, cand mai mult de 500 de milioane de mesaje de "La multi ani!" erau schimbate in doar cateva ore.

Un sfert de secol mai tarziu, "batranul" SMS inregistreaza un declin usor, dar rezista inca, in ciuda concurentei serviciilor de mesagerie instant Messenger, WhatsApp si altele. Inca se mai trimit peste 20 de miliarde de SMS-uri in fiecare zi in lume.

"Succesul sta in picioare, deoarece utilizarea sa este foarte simpla si este inclusa in fiecare telefon fara a fi nevoie de descarcarea unei aplicatii specifice", explica Jean-Michel Huet.

Un produs Blogger.

Articole noi

Facebook

Sponsor

FB AFI