Inventii si inventatori. Cine a inventat Fotografia

Inventie : Fotografia
Inventatori : Louis Daquerre,francez si Fox Talbot, englez
An : 1838

Aparatul de fotografiat s-a dezvoltat dintr-o inventive mai veche, camera obscura. Sintagma “camera obscura” inseamna “camera intunecata”, ceea ce si era. Putea fi o incapere intr-un turn  sau o structura portabila de felul cabinei victoriene pentru scaldat sau o caruta cu coviltir. Lumina intra in camera obscura printr-un orificiu micut si putea fi concentrate printr-o lentila pe o masa sau pe perete. Acolo era proiectata imaginea peisajului – in perspectiva perfecta – si putea fi folosita de artist ca baza pentru o pictura. Camera obscura constituia si o cale sigura si comoda de observare a eclipselor solare.

 Aparatul de fotografiat s-a nascut din dorinta lesne de inteles de a pastra imaginea proiectata. Un pionier al fotografiei a fost litograful Joseph Niepce, care a inceput in 1813 sa experimenteze diverse tehnici fotografice. In 1822, a utilizat o combinatie de bitum si ulei de levantica pentru a obtine o fotografie primitiva. O placa expusa la lumina solara printr-un cliseu transparent a reactionat intr-un mod semnificativ ; zonele de bitum atinse de lumina s-au solidificat si fixat, in timp ce zonele expuse la mai putina lumina au putut fi spalate. Mai tarziu, in 1826, Niepce a utilizat acest proces intr-o camera obscura si, cu o expunere de opt ore si o camera continand o placa tratata cu un aliaj de cositor si plumb, a creat o imagine fotografica a curtii casei sale. A fost prima imagine din istorie, dar nu a putut sa o fixeze si, in timp, s-a sters. Niepce si-a denumit fotografia “heliografie” , sau desen solar.

In acelasi timp, un pictor scenograf pe nume Louis Daquerre era animat de un interes similar pentru fotografie. In activitatea lui se folosise mult de camera obscura si intreprinsese numeroase experimente cu metode de fixare a imaginilor, indeosebi folosind tendinta sarurilor de argint de a se innegri atunci cand sunt expuse la lumina solara. Cand a auzit de succesul lui Niepce, i-a propus sa lucreze impreuna. Niepce ajunsese intr-un impas, constient ca era incapabil sa gaseasca o modalitate de a imprima o imagine pe hartie, asa ca a fost de accord sa colaboreze.

Niepce a murit in 1833 si Daquerre a continuat de unul singur elaborarea tehnicii. In 1838 a descoperit ca o imagine  expusa pe o placa de cupru acoperita cu un strat de iodura de argint devenea vizibila atunci cand era expusa la vapori de mercur. Acesta a fost punctual de cotitura. Dupa aceea, lui Daquerre  nu i-a mai ramas decat sa observe in ce fel putea impiedica innegrirea intregii imagini, si a observat ca scufundarea placii intr-o solutie de sare indeparta iodura de argint ramasa (neexpusa) de pe placa, fixand permanent imaginea.

Dintr-o intamplare, fotografia a fost inventata simultan si in Anglia, de catre William Henry Fox Talbot. In 1839, Talbot a anuntat ca in anul anterior inventase o tehnica fotografica, pe care el o numea “desen fotogenic”. Tehnica lui Talbot prezenta avantajul ca permitea fotografului sa produca mai multe exemplare ale unei imagini, iar suportul de hartie dadea o mult mai mare adaptabilitate la manuire. Dagherotipurile lui Daquerre erau pe placi de sticla si nu puteau fi reproduse iar acest fapt le limita utilitatea, dar imaginile erau mult mai clare decat desenele fotogenice ale lui Talbot.

Tehnica lui Fox Talbot implica imprimarea pe hartie tratata cu clorura de argint, insa in 1841 a brevetat un alt tip de tehnica fotografica, calotipul, sau talbotipul. Acesta a fost primul process care a permis crearea unui negativ fotografic dupa care puteau fi realizate oricate exemplare ale imaginii. In 1851 a inventat o a treia tehnica fotografica, crearea instantanee a fotografiilor prin iluminarea cu o scanteie electrica – prima fotografie cu blitz.

Fotografia a avut efecte vaste. Pe la sfarsitul sec al XIX-lea, fotografia intrase in uzul cotidian pentru inregistrarea precisa a aspectului locurilor si oamenilor, si aceasta i-a eliberat pe pictori de nevoia de reprezentare fidela. Fotografia ne permite si sa vedem exact cum aratau la batranete ducele de Wellington sau Rossini. Miscarile artistice revolutionare ale sec al XX-lea – expresionismul, futurismul si cubismul – au fost “permise”  de fotografie.

Fotografia arata, de asemenea, cum erau cu adevarat oamenii, locurile si evenimentele, si aceasta a avut un effect dramatic asupra transmiterii strilor, care au devenit mai obiective. Portrete au inceput sa se faca chiar de la inceput, asa ca lumea a putut vedea pentru prima oara cum arata celebritatile ; la drept vorbind se poate spune ca a condus la un cult al celebritatilor, bazat pe anumite imagini fotografice iconice. Exista astfel de imagini iconice ale lui James Dean, Marilyn Monroe sau Che Guevara.

Si evenimentele puteau fi fotografiate, ceea ce a marcat debutul epocii modern a stirilor. Fotografiile realizate in timpul Razbiului Civil American si al Razboiului din Crimeea au aratat razboiul asa cum era : lipsit de stralucire si sangeros ; politicienilor le venea mai greu acum sa amageasca oamenii in legatura cu natura razboiului sau a anumitor incidente. Mai tarziu, s-au putut capta in fotografii evenimente istorice, precum asasinarea lui John F. Kennedy si atacul asupra World Trade Center. Aceste imagini au avut efectul de a-i face pe oameni mai angajati ca oricand in evenimentele mondiale.







Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și România Misterioasă, Misterele României.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole Terra Misterioasă