Inventie : Ochelarii de soare

Inventie : Ochelarii de soare
Anul inventiei :1752, 1929, 1936
Inventatori : James Ayscough (Anglia), Sam Foster (SUA), Edwin H. Land (SUA)


Istoria ochelarilor de soare

Daca ochelarii de vedere ne ajuta sa ne corectam, ochelarii de soare ne protejeaza ochii impotriva razelor solare. Dar v-ati intrebat vreodata cine a inventat ochelarii de soare? Ei bine, haideti sa aflam impreuna cine este inventatorul ochelarilor de soare si cat de mult ne folosim de aceasta inventie in zilele noastre.

Ochelarii de soare sunt un instrument protectiv realizat special pentru a preveni lumina puternica a soarelui si energia foarte mare a luminii vizibile de la vatamarea ochilor sau discomfortul acestora.

In Preistorie si in istoria timpurie, inuitii purtau ochelari realizati din fildesi de morsa si se uitau printr-o mica deschidere, decupata in ochelari, pentru a bloca razele solare. Se spune ca imparatul Nero se uita la luptele gladiatoriale prin smaralde. Totusi, se pare ca acestea erau pe post de oglinzi. Ochelari de soare realizati din panorui plane de cuart afumat, ce nu erau folositi pentru corectarea vederii, ci pentru a proteja ochii de lumina, erau folositi in China secolului XII sau posibil mai devreme. Exista documente antice care descriu ca judecatorii chinezi purtau ochelari de soare din cristal pentru a-si ascunde expresiile faciale in timpul interogarii martorilor.

Pe la mijlocul secolului XVIII, in jurul anului 1752, James Ayscough a inceput sa experimenteze cu lentile colorate. Ayscough credea ca ochelarii cu nuante precum albastru sau verde ar putea corecta unele deficiente de vedere, neavand vreun interes in ceea ce privea protectia importiva razelor solare.

La inceputul anilor 1900, folosirea ochelarilor de soare a devenit tot mai raspandita, mai ales printre vedetele de cinema. Se credea ca purtarea ochelarilor era un mod de a evita sa fie recunoscuti, dar un motiv alternativ la problema era faptul ca aveau ochii inrositi de la relflectoarele puternice in fata carora trebuiau sa stea pe timpul filmarilor. Acest stereotip a persistat o buna perioada si dupa imbunatatirile in calitatea filmelor, dar odata cu introducerea filtrelor ultraviolet, aceasta problema a fost eliminata.

In anul 1929, Sam Foster a inceput productia in masa a ochelarilor de soare ieftini. El a descoperit o piata noua pe plajele din Atlantic City, unde a inceput sa-si vanda ochelarii. In 1937, s-a raportat ca s-au vandut in jur de 20 de milioane de ochelari de soare, numai in SUA, dar s-a estimat ca numai 25% din purtatorii de ochelari de soare aveau nevoie de acestia pentru a-si proteja ochii.

Ochelarii de soare polarizati au aparut pentru prima data in anul 1936, cand Edwin H. Land a inceput sa experimenteze fabricarea de lentile cu filtrul Polaroid patentat chiar de el.

In zilele noastre, majoritatea persoanelor poarta ochelari de soare pentru a-si proteja ochii impotriva razelor solare. De la copii la adulti, cu totii poarta ochelari de soare realizati pentru toate gusturile si pentru toate buzunarele.

Profesionistii in asistenta medicala recomanda protectia ochilor de fiecare data cand soarele apare pe cer, pentru a ne proteja impotriva razelor ultraviolet si a luminii albastre, care pot cauza diferite probleme serioase de vedere.

Read More

Inventie : Bricheta

Anul inventiei : 1823, 1913, 1932, 1950
Inventatori : Johann Wolfgang Dobereiner (Germania), George G. Blaisdell (SUA)


Istoria brichetei

Bricheta este un dispozitiv portabil folosit pentru a genera o flacara. Este realizata dintr-un recipient de plastic sau metal, ce contine un fluid inflamabil sau gaz lichid presurizat, o metoda de aprindere si o cale de a opri flacara.

Primele brichete erau, de fapt, pistoale cu cremene transformate, ce foloseau praf de pusca. Una din primele brichete a fost inventata in anul 1823 de catre chimistul german Johann Wolfgang Dobereiner si a fost denumita “lampa lui Dobereiner”. Bricheta functiona prin trecerea unui gaz de hidrogen inflamabil, produs in interiorul brichetei printr-o reactie chimica, peste un catalizator de platina care ii provoca aprinderea si emana o cantitate foarte mare de caldura si lumina. Dispozitivul era foare mare si foarte periculos si a fost scos din productie pana la sfarsitul secolului XIX.

Patentarea feroceriului (de multe ori confundat cu silexul) lui Carl Auer von Welsbach, in anul 1903, a facut posibila realizarea brichetelor moderne de astazi. Cand este zgariat, feroceriul produce o scanteie care este responsabila pentru aprinderea combustibilului din brichete si are costuri reduse ceea ce il face portivit pentru obiectele de unica folosinta.

Folosind feroceriul lui von Welsbach, multe companii precum “Ronson” au fost capabile sa dezolte brichete practice si usor de folosit. In 1913 cei de la “Ronson” au lansat prima lor bricheta denumita “Wonderlite” si era un fel de chibrit permanent.

Bricheta “Zippo” a fost inventata de catre George G. Blaisdell in anul 1932. In acelasi an Blaisedell a pus bazele companiei “Zippo” cunoscuta si astazi drept una din cele mai mari producatoare de brichete din lume. Bricheta “Zippo” este cunoscuta pentru fiabilitatea sa, fiind vanduta impreuna cu “Garantia pe Viata” si fiind cunoscuta pentru rezistenta la vant. Majoritatea brichetelor “Zippo” foloseau petrol ca sursa de combustibil.

In anii 1950 s-a produs trecerea de la petrol la butan, deoarece butanul permitea un mai bun control al flacarii si nu avea un miros atat de puternic. Aceasta trecere a permis si folosirea scanteii piezoelectrice ce a inlocuit nevoia unei roti de feroceriu in unele brichete si a fost folosita la multe brichete “Ronson”.

In zilele noastre cele mai multe brichete din lume sunt produse in China si Tailanda, compania “Baide International” fiind cel mai mare producator si exportator de brichete din lume.

In anul 2005, bricheta a fost aleasa ca cel mai bun dispozitiv din lume in emisiunea lui Stephen Fry, “Stephen Fry’s 100 Greatest Gadgets”, fiind descrisa ca fiind “foc la o pocnitura de degete”.

Read More