Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 şi uriaşele implicaţii asupra evoluţiei umanităţii (2/2)

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 şi uriaşele implicaţii asupra evoluţiei umanităţii (2/2)

Urmări

Răspunsul imediat
Atentatele de la 11 septembrie au avut efecte majore imediate asupra americanilor. Numeroşi poliţişti şi lucrători ai serviciilor de urgenţă din toată ţara au venit la New York City pentru a ajuta la recuperarea cadavrelor dintre resturile contorsionate ale Turnurilor Gemene. Donaţiile de sânge din toată ţara au avut o creştere în săptămânile de după 9/11. Pentru prima dată în istorie, toate avioanele civile care nu fac zboruri de urgenţă din SUA şi din mai multe state, inclusiv Canada au fost oprite imediat, ţinând în loc zeci de mii de pasageri din toată lumea. Toate zborurile internaţionale din spaţiul american au fost oprite de Administraţia Federală a Aviaţiei, aproape cinci sute de zboruri fiind întroarse din drum sau direcţionate spre alte ţări. Canada a primit 226 dintre aceste zboruri şi a lansat Operaţiunea Panglica Galbenă pentru a trata numărul mare de avioane aflate la sol şi de pasageri opriţi din drum.

Operaţiunile militare de după atac
Consiliul NATO a declarat că atentatele asupra Statelor Unite vor fi considerate un atac asupra tuturor statelor NATO şi, ca atare, satisfac condiţiile articolului 5 al cartei NATO. După întoarcerea în Australia dintr-o vizită oficială în SUA efectuată chiar în momentul atacurilor, Primul Ministru al Australiei John Howard a invocat articolul IV din tratatul ANZUS. Imediat după atacuri, administraţia Bush a anunţat un război împotriva terorismului, cu scopul declarat de a aduce pe Osama bin Laden şi organizaţia al-Qaeda în faţa justiţiei şi de a preveni apariţia altor reţele teroriste. Aceste scopuri urmau să fie îndeplinite prin diverse metode, inclusiv sancţiuni economice şi militare împotriva statelor suspecte de adăpostirea teroriştilor şi prin creşterea colaborării între serviciile de informaţii şi supraveghere. A doua cea mai mare operaţiune a războiului global american împotriva terorismului în afara Statelor Unite, şi cel mai mare legat direct de terorism, a fost răsturnarea regimului dictatorial taliban din Afganistan de o coaliţie sub conducere americană. Statele Unite nu au fost singura ţară care a crescut nivelul de pregătire militară, alte exemple notabile fiind Filipine şi Indonezia, ţări cu propriile lor conflicte interne şi cu terorismul islamic. Oficialii americani au speculat imediat după aceea şi posibila implicare a lui Saddam Hussein. Deşi aceste suspiciuni au fost nefondate, asocierea aceasta a contribuit la acceptarea de către public a invadării Irakului în 2003.

Reacţia pe plan intern
După atentate, nivelul de aprobare al politicilor preşedintelui Bush a sărit la 90%. La 20 septembrie 2001, preşedintele a vorbit în faţa naţiunii într-o şedinţă comună a celor două camere ale Congresului despre evenimentele acelei zile, cele nouă zile de eforturi de salvare şi recuperare, şi despre răspunsul pe care intenţiona să-l dea. Rolul extrem de vizibil jucat deprimarul oraşului New York City Rudy Giuliani i-a adus acestuia laude atât în New York cât şi în restul ţării. S-au înfiinţat numeroase fonduri de ajutorare a victimelor atacurilor, cu scopul de a oferi asistenţă financiară supravieţuitorilor şi familiilor victimelor. Un astfel de fond a fost Coalition of 9/11 Families. Până la termenul limită al cererilor de compensare 11 septembrie 2003, se primiseră 2.833 de cereri din partea familiilor celor morţi.

Planurile de siguranţă pentru continuitatea guvernării şi evacuarea liderilor au fost şi ele implementate aproape imediat după atentate. Congresul, însă, nu a ştiut că Statele Unite sunt în regim de continuitate a guvernului decât în februarie 2002. În Statele Unite, Congresul a adoptat şi Preşedintele Bush a promulgat legea Homeland Security Act din 2002, prin care se înfiinţa Departmentul Securităţii Interne, care reprezintă cea mai mare restructurare a guvernului american din istoria contemporană. Congresul a adoptat şi legea USA PATRIOT Act, cu scopul de a ajuta la descoperirea şi instrumentarea cazurilor de terorism şi a altor crime. Grupările pentru apărarea drepturilor civile au criticat legea PATRIOT, afirmând că ea permite poliţiei să invadeze viaţa intimă a cetăţenilor şi elimină supravegherea juridică a procesului de adunare de informaţii. Administraţia Bush a invocat evenimentele 9/11 ca motiv pentru a iniţia o operaţiune secretă a NSA, „pentru a intercepta comunicaţiile telefonice şi prin e-mail între Statele Unite şi străinătate fără mandat”.

[caption id="attachment_431" align="aligncenter" width="768"] Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 şi uriaşele implicaţii asupra evoluţiei umanităţii[/caption]

Crime violente
Au fost raportate numeroase incidente de crime violente şi hărţuire împotriva persoanelor din Orientul Mijlociu şi a altor persoane „cu aspect oriental” în zilele de după atacurile 9/11. Etnicii sikh au fost şi ei ţinta acestor acte, deoarece bărbaţii sikh poartă adesea turbane, asociate stereotipic în Statele Unite cu musulmanii. S-au reclamat abuzuri verbale, atacurii asupra moscheilor şi a altor clădiri religioase (inclusiv asupra unui templu hindu) şi agresiuni împotriva oamenilor, inclusiv un omor: Balbir Singh Sodhi a fost împuşcat la 15 septembrie 2001. El, ca şi alţii, era un sikh confundat cu un musulman.

Conform unui studiu efectuat la Universitatea de Stat Ball, persoane percepute ca fiind originare din Orientul Mijlociu aveau aceleaşi şanse să devină victime ca şi musulmanii în acea perioadă. Studiul a relevat şi o creştere similară a crimelor violente împotriva persoanelor musulmane, arabilor şi a altor persoane percepute ca fiind de origine din Orientul Mijlociu.

Reacţia musulmanilor americani
Principalele organizaţii musulmane din Statele Unite au condamnat imediat atacurile de la 11 septembrie şi au cerut „musulmanilor americani să vină fiecare cu priceperea şi cu resursele sale să ajute la alinarea suferinţelor celor afectaţi şi familiilor acestora”. Printre aceste organizaţii se numără: Societatea Islamică din America de Nord, Alianţa Musulmană Americană, Consiliul Musulman American, Consiliul pentru Relaţii Americano-Islamice, Cercul Islamic al Americii de Nord, şi Asociaţia Cercetătorilor Shari'a din America de Nord. Pe lângă donaţii băneşti masive, numeroase organizaţii musulmane au lansat campanii de donare de sânge şi au oferit asistenţă medicală, hrană şi locuinţă pentru victime.

Reacţia internaţională
Atacurile au fost denunţate de principalele organizaţii mass-media şi de guvernele din toată lumea. Numeroase ţări au oferit solidaritate şi susţinere americanilor. Liderii din majoritatea ţărilor din Orientul Mijlociu şi din Afganistan, au condamnat atacurile. Irakul a făcut excepţie, cu o declaraţie oficială: „cowboy-ii americani culeg roadele crimelor lor împotriva umanităţii”. O altă excepţie mediatizată au constituit-o sărbătoririle unor palestinieni.

Zeci de mii de oameni au încercat să fugă din Afganistan după atacuri, de teama reacţiei guvernului american. Pakistan, deja gazda a numeroşi refugiaţi afgani din conflictele anterioare din acea ţară, şi-a închis graniţa cu Afganistan la 17 septembrie. După aproximativ o lună de la atacuri, Statele Unite au condus o largă coaliţie de forţe internaţionale într-o acţiune de îndepărtare a regimului taliban acuzat de adăpostirea organizaţiei al-Qaeda. Autorităţile pakistaneze au acţionat decisiv, aliindu-se cu Statele Unite într-un război împotriva talibanilor şi împotriva al-Qaeda. Pakistanul a furnizat Statelor Unite mai multe aeroporturi militare şi baze pentru atacul împotriva regimului taliban şi a arestate peste 600 de presupuşi membri al-Qaeda, pe care i-a predat Statelor Unite.

Numeroase alte ţări, printre care Regatul Unit, India, Australia, Franţa, Germania, Indonezia, China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Mauritius, Uganda şi Zimbabwe au introdus legi „antiterorism” şi au îngheţat conturile bancare ale indivizilor şi organizaţiilor suspecte de legături cu al-Qaeda. Agenţiile de informaţii şi forţele poliţieneşti din mai multe ţări, printre care Italia, Malaezia, Indonezia şi Filipine au arestat persoane etichetate drept suspecţi de terorism în scopul de a destrăma celulele de militanţi din toată lumea. În SUA, aceasta a stârnit controverse, unii critici, cum ar fi Bill of Rights Defense Committee au susţinut că restricţiile tradiţionale asupra supravegherii federale (de exemplu, monitorizarea de către COINTELPRO a întrunirilor publice) au fost „înlăturate” de legea USA PATRIOT. Unele organizaţii, cum ar fi American Civil Liberties Union şi Liberty au susţinut că unele protecţii ale drepturilor civile erau acum ocolite.

Statele Unite au înfiinţat un centru de detenţie la baza militară din Golful Guantánamo, Cuba, pentru a-i încarcera acolo pe combatanţii ilegali inamici. Legitimitatea acestor încarcerări a fost pusă în discuţie, printre alţii, de Parlamentul European, Organizaţia Statelor Americane şi de Amnesty International.

[caption id="attachment_432" align="aligncenter" width="800"] Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 şi uriaşele implicaţii asupra evoluţiei umanităţii[/caption]

Evenimentele şi reacţiile internaţionale de imediat după atacuri a avut impact asupra Conferinţei Mondiale împotriva Rasismului din 2001, care se încheiase cu conflicte şi tensiuni internaţionale cu doar trei zile înainte.

Ca şi în Statele Unite, după atacuri au apărut tensiuni rasiale şi în alte ţări între musulmani şi nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc în Regatul Unit, unde la 21 septembrie, tânărul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani într-un atac rasist.

Teorii ale conspiraţiei
Promotorii teoriilor conspiraţiei au sugerat că persoane din Statele Unite deţineau informaţii detaliate despre atentate şi au ales în mod deliberat să nu le oprească, sau că indivizi din afara al-Qaeda au planificat, efectuat, sau ajutat teroriştii. Unii dintre ei susţin că World Trade Center nu s-a prăbuşit din cauza avioanelor, ci că au fost demolate cu ajutorul explozibililor. Ipoteza demolării controlate este respinsă de National Institute of Standards and Technology şi de Societatea Inginerilor Civili Americani, care, după cercetări, au concluzionat că impactul avioanelor la viteze mari în combinaţie cu incendiile rezultate au provocat prăbuşirea ambelor Turnuri Gemene.

[caption id="attachment_433" align="aligncenter" width="728"] Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 şi uriaşele implicaţii asupra evoluţiei umanităţii - conspiratie[/caption]

Schimbări în politica externă şi în relaţiile internaţionale ale SUA
Ca rezultat al atentatelor de la 11 septembrie, politica externă americană a suferit schimbări abrupte dramatice. După cum s-a arătat mai sus, atentatele au avut ca rezultat direct declararea de SUA a războiului din Afganistan încă din 2001, şi a facilitat indirect declararea războiului americano-irakian din 2003. Atentatele au dat aripi planurilor militare cum ar fi cele ale autorilor „Doctrinei atacului militar preventiv”, şi această strategie militară a condus la declanşarea războiului din Irak. Atentatele de la 11 septembrie au determinat administraţia Bush să relaxeze semnificativ nivelul de respectare de către SUA a Convenţiei de la Geneva, având ca rezultat autorizarea unor „tehnici de interogare avansate”, metode pe care administraţia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortură.

În primii ani de după atentatele de la 11 septembrie, susţinerea internaţională a unui răspuns agresiv al SUA a fost mare, dar, pe măsură ce au trecut anii şi administraţia Bush nu a adus rezultatele promise, respectiv prinderea lui Bin Laden sau reducerea terorismului islamic extremist, susţinerea internaţională a politicilor administraţiei Bush a început să slăbească. În cele din urmă, mandatul lui Bush s-a încheiat cu un nivel de aprobare internaţională a politicilor sale externe de mai puţin de 20%. După ce alegerile din SUA din 2008 au arătat că americanii nu au mai dorit politici militare agresive ca reacţie la atentatele din 11 septembrie, şi după ce a fost ales un guvern care s-a angajat să schimbe acele politici, suportul internaţional pentru America a început să crească din nou.

Efecte pe termen lung

Urmări în plan economic
Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra pieţelor americane şi din toată lumea. Bursa de acţiuni New York (NYSE), Bursa Americană de Acţiuni (AMEX) şi NASDAQ nu s-au mai deschis la 11 septembrie şi au rămas închise până la 17 septembrie. Când s-au deschis bursele de acţiuni, indicele Dow Jones a scăzut cu 684 de puncte, sau 7,1%, până la 8921, o scădere record pentru o singură zi. Până la finele săptămânii, DJIA a căzut cu 1.369,7 puncte (14,3%), cea mai mare scădere a sa pe o perioadă de o săptămână din istorie la acea vreme, depăşită doar în 2008 în timpul crizei financiare mondiale. U.S. stocks lost $1.4 trillion in value for the week.

Economistul şi consultantul Randall Bell a fost angajat de statul şi de oraşul New York să evalueze pagubele economice de la World Trade Center. El a scris în cartea sa, Strategy 360, „Daunele suferite de World Trade Center, estimate de Primăria New York City, erau uluitoare: Curăţarea şi stabilizarea zonei WTC - 9,0 miliarde de dolari; Repararea şi înlocuirea infrastructurii distruse - 9,0 miliarde de dolari; Reconstruirea World Trade Center în clădiri mai mici - 6,7 miliarde de dolari; Repararea şi restaurarea altor clădiri avariate - 5,3 miliarde de dolari; Pierderea chiriilor pe clădirile distruse - 1,75 miliarde de dolari.”

În New York City, s-au pierdut 430.000 de locuri de muncă-luni şi 2,8 miliarde de dolari în cele trei luni de după atentatele de la 11 septembrie. Efectele economice au fost concentrate mai ales în sectoarele economice de export. Produsul Intern Brut al oraşului se estimează că ar fi scăzut cu 27,3 miliarde de dolari în ultimele trei luni ale lui 2001 şi în tot anul 2002. Guvernul federal a furnizat 11,2 miliarde de dolari fonduri de asistenţă pentru administraţia locală din New York City în septembrie 2001, şi 10,5 miliarde de dolari la începutul lui 2002 pentru dezvoltare economică şi refacerea infrastructurii.

Atentatele de la 11 septembrie au afectat micile afaceri din Lower Manhattan din preajma World Trade Center, distrugând sau ducând la mutarea a 18.000 dintre acestea. Small Business Administration a oferit ajutoare în împrumuturi. Aproximativ 2.87 milioane de metri pătraţi de spaţii de birouri din Lower Manhattan au fost avariate sau distruse. Mulţi s-au întrebat dacă aceste locuri de muncă vor reapărea şi dacă se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra efectelor economice ale atentatelor 9/11 arată că piaţa imobiliară a spaţiilor de birouri din Manhattan şi locurile de muncă din birouri au fost mai puţin afectate decât se credea iniţial din cauza nevoii industriei serviciilor financiare de interacţiune faţă în faţă.

Apaţiul aerian nord-american a fost închis timp de câteva zile după atacuri şi numărul de călătorii aeriene a scăzut după deschidere, ceea ce a dus la o scădere de aproape 20% a capacităţii de transport aerian, şi la exacerbarea problemelor financiare din industria aeriană americană.

Efecte asupra sănătăţii

Miile de tone de resturi toxice rezultate în urma prăbuşirii Turnurilor Gemene au constat din peste 2.500 de contaminanţi, inclusiv substanţe cancerigene cunoscute. Aceasta a condus la îmbolnăviri grave în rândul angajaţilor serviciilor de salvare şi recuperare, pe care mulţi le leagă direct de expunerea la dărâmături. De exemplu, ofiţerul NYPD Frank Macri a murit de cancer la plămâni cu metastaze în tot corpul la 3 septembrie 2007; familia sa consideră cancerul ca fiind rezultatul orelor petrecute la locul atentatelor şi au cerut compensaţii pentru moartea la datorie, ceea ce municipalitatea nu a decis încă. Efectele asupra sănătăţii s-au extins şi asupra unor locuitori, studenţi şi persoane care lucrau în zona Lower Manhattan şi în zona Chinatown. Câteva morţi au fost legate de praful toxic cauzat de prăbuşirea World Trade Center şi numele victimelor vor fi incluse pe monumentul World Trade Center. Există speculaţii ştiinţifice cum ca expunerea la diverşi produşi toxici din aer ar putea avea efecte negative asupra dezvoltării fetale. Din cauza acestui potenţial pericol, un centru de sănătate pentru copii cercetează copiii ale căror mame au fost gravide în timpul prăbuşirii WTC, şi locuiau sau lucrau în apropierea turnurilor World Trade Center.

În tribunale încă se mai dispută chestiuni legale privind costurile bolilor. La 17 octombrie 2006, judecătorul federal Alvin Hellerstein a respins refuzul primăriei New York City de a suporta costurile tratamentelor angajaţilor serviciilor de salvare, permiţând declanşarea a numeroase alte procese împotriva municipalităţii. Ofecialii guvernamentali au fost acuzaţi că au cerut publicului să se întoarcă în zona Lower Manhattan în săptămânile imediat de după atentate. În perioada imediat următoare, Christine Todd Whitman, administrator al Agenţiei Americane pentru Protecţia Mediului a fost criticată pentru că a declarat incorect că zona este sigură din punct de vedere ecologic. Preşedintele Bush a fost criticat pentru că s-a amestecat în interpretările şi deciziile EPA privind calitatea aerului. Primarul Giuliani a fost şi el criticat pentru că a cerut personalului din domeniul financiar să se întoarcă rapid în zona Wall Street.

Investigarea

Comisia 9/11
Comisia Naţională de Anchetă a Atentatelor Teroriste împotriva Statelor Unite (Comisia 9/11), prezidată de fostul guvernator al statului New Jersey Thomas Kean, s-a înfiinţat spre sfârşitul anului 2002 pentru a pregăti o descriere completă a circumstanţelor din jurul atacurilor, inclusiv gradul de pregătire pentru eventualitatea lor şi răspunsul imediat. La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final. Comisia şi raportul ei au fost supuse unor critici diverse.

Prăbuşirea World Trade Center
National Institute of Standards and Technology a efectuat o anchetă asupra prăbuşirii Turnurilor Gemene şi a clădirii WTC 7. Scopurile acestei anchete au fost determinarea motivului prăbuşirii lor, numărul victimelor şi procedurile de proiectare şi gestiune a World Trade Center. Investigaţia prăbuşirii WTC 1 şi WTC 2 s-a încheiat în octombrie 2005, iar ancheta prăbuşirii clădirii WTC 7 s-a încheiat în august 2008. Raportul a concluzionat că izolaţia antiincendiu a structurilor de oţel ale Turnurilor Gemene a fost îndepărtată de impactul iniţial cu avioanele şi că dacă aceasta nu s-ar fi întâmplat, probabil că turnurile ar fi rămas în picioare. Această concluzie a fost confirmată şi de un studiu independent efectuat de Universitatea Purdue.

W. Gene Corley, directorul primei anchete, a comentat că „turnurile au rezistat chiar surprinzător de bine. Avionul teroriştilor nu a dus la prăbuşirea turnurilor; vinovat a fost incendiul ce a urmat. S-a dovedit că se pot rupe şi două treimi din coloanele de rezistenţă a unui turn şi clădirea tot rămâne în picioare.” Incendiile au slăbit structurile care susţineau podelele, ceea ce a dus la îndoirea acestora. Podelele îndoite au tras de coloanele exterioare de oţel până când acestea s-au îndoit înspre interior. Cu avariile coloanelor din centru, cele exterioare n-au mai putut susţine clădirile, ceea ce a dus la prăbuşirea acestora. În plus, raportul susţine că scările interioare ale turnurilor nu au fost întărite adecvat pentru a furniza căi de ieşire în caz de incendiu pentru persoanele din zonele de impact. NIST a concluzionat că incendiile necontrolate din clădirea WTC 7 au determinat încălzirea grinzilor şi apoi „au cauzat distrugerea unei coloane critice de susţinere, care a dus mai departe la o prăbuşire progresivă a etajelor”.

Ancheta internă a CIA
Inspectorul General al CIA a efectuat o analiză internă a acţiunilor CIA dinainte de 9/11, şi a fost extrem de critic la adresa oficialilor superiori ai CIA pentru că nu au făcut tot posibilul pentru a combate terorismul, pentru că nu au reuşit să-i oprească pe teroriştii de la 11 septembrie, Nawaf al-Hazmi şi Khalid al-Mihdhar, când aceştia au intrat în Statele United States şi pentru că nu au dat informaţii despre cei doi la FBI.

În mai 2007, senatori democraţi şi republican au emis legi care au cerut CIA să publice rapoarte interne investigative. Unul dintre iniţiatorii legilor, senatorul Ron Wyden a declarat că „poporul american are dreptul să ştie ce făcea CIA în acele luni critice dinainte de 9/11.... voi susţine asta până când publicul primeşte informaţiile.” Raportul investighează responsabilităţile individuale ale personalului CIA dinainte şi de după atentatele de la 11 septembrie. Raportul a fost terminat în 2005, dar detaliile sale nu au fost date publicităţii.

Reconstrucţia

În ziua atacurilor, primarul oraşului New York Rudy Giuliani a declarat, „Vom reconstrui. Vom reveni mai puternici decât înainte, din punct de vedere politic, din punct de vedere economic. Conturul oraşului va fi reîntregit.” Lower Manhattan Development Corporation, având misiunea de a coordona eforturile de reconstrucţie de la World Trade Center, a fost criticată pentru că a făcut prea puţin cu fondurile uriaşe destinate reconstrucţiei. Pe locul uneia dintre clădirile distruse total, World Trade Center 7, se află astăzi un nou zgârie-nori, terminat în 2006. World Trade Center 1 este în reconstrucţie şi va avea 541 m la terminarea sa în 2011, urmând să devină una dintre cele mai înalte clădiri din America de Nord, după Chicago Spire şi după Turnul CN din Toronto. Încă trei turnuri urmează a fi construite între 2007 şi 2012 pe acel loc, şi vor fi amplasate la o stradă spre est de unde se aflau turnurile iniţiale. După recesiunea de la sfârşitul primului deceniu al secolului al XXI-lea, proprietarii terenurilor au declarat că lucrările ar putea fi întârziate până în 2036. Secţiunea avariată din Pentagon a fost reconstruită şi reocupată în mai puţin de un an după atentate.

Comemorări

În zilele imediat următoare atentatelor, s-au ţinut numeroase comemorări ale victimelor în toată lumea. Au fost puse numeroase fotografii la Ground Zero. Un martor a declarat că nu poate să uite „chipurile victimelor nevinovate care au fost ucise. Fotografiile lor sunt peste tot, pe cabinele telefonice, stâlpii de iluminat, pereţii staţiilor de metrou. Totul îmi amintea de o uriaşă înmormântare, oamenii tăcuţi şi trişti, dar şi foarte drăguţi. Înainte, New York îmi dădea o senzaţie rece; acum oamenii îşi întind mâinile să se ajute unii pe alţii.”

Unul dintre primele monumente dedicate victimelor a fost Tribute in Light, o instalaţie de 88 de reflectoare pusă la picioarele turnurilor World Trade Center care proiectau pe cer două coloane verticale de lumină. În New York, s-a ţinut un concurs pentru proiectarea unui monument potrivit la locul atentatelor. Proiectul câştigător, Reflecting Absence, a fost ales în august 2006, şi constă din două bazine la picioarele turnurilor împreună cu o listă a numelor victimelor într-un spaţiu memorial subteran. Planurile pentru construirea unui muzeu au fost puse în aşteptare din cauza abandonării proiectului International Freedom Center în urma plângerilor familiilor multora dintre victime.

Monumentul de la Pentagon a fost terminat şi s-a deschis publicului la 11 septembrie 2008, la 7 ani după atacuri. El constă dintr-un parc cu 184 de bănci aşezate cu faţa spre Pentagon. Când Pentagonul a fost restaurat în 2001–2002, s-au construit o capelă şi un monument interior, în locul în care zborul 77 a căzut în clădire.

La Shanksville, se va construi un monument permanent cu nişte copaci sculptaţi formând un cerc în jurul locului prăbuşirii, tăiat de calea avionului, iar numele victimelor vor fi scrise pe clopote de vânt. Un monument demporar se află la 450 m de locul prăbuşirii. Pompierii din New York City au donat un monument pompierilor voluntari din Shanksville. Este o cruce din oţel din World Trade Center montată pe o platformă în formă de pentagon. A fost instalat lângă sediul pompierilor la 25 august 2008.

În alte locuri, se construiesc numeroase alte monumente, şi familiile victimelor au înfiinţat societăţi de caritate şi burse împreună cu numeroase alte organizaţii şi persoane.