Inventie : Racheta in trepte

Inventie : Racheta in trepte
Anul inventiei : 1529
Inventator : Conrad Haas

Conrad Haas
Învățat
Conrad Rudolf Haas a fost un militar și inventator de origine austriacă, precursor al zborului cu racheta. A imaginat la Sibiu tehnica rachetei în trepte. Wikipedia
Născut: 1509, Viena, Austria
Decedat: 1576, Sibiu


Pina la mijlocul anilor '60, specialistii considerau ca racheta in trepte a fost inventata in 1650, de polonezul Kazimierz Semionowiczs. Printr-o comunicare stiintifica, prezentata in 1966 la Congresul International de Aeronautica de la Madrid, savantul roman prof. dr. ing. Elie Carafoli, care era si presedintele Federatiei Internationale de Astronautica, a rasturnat definitiv aceasta ierarhie.

Bazat pe un vechi manuscris gasit in arhivele de la Sibiu, Carafoli a demonstrat ca primele rachete in trepte au fost construite de sasul Conrad Haas, la Sibiu, in 1529. Deci cu peste 120 de ani inaintea polonezului. Manuscrisul demonstreaza si faptul ca sibianul a adus rachetei anumit imbunatatiri, folosite si acum in domeniile de varf ale tehnicilor militare si ale celor spatiale.

RACHETISTUL MEDIEVAL. In lucrarea "Germanii in aeronautica romana", aparuta la Bucuresti in 2004, prof. dr. Valeriu Avram descrie pe larg ceea ce se mai stie acum despre activitatea lui Conrad Haas, rachetistul medieval din Cetatea Sibiului. Indexat sub numele "Varia II, 374", manuscrisul invocat de Elie Carafoli la mijlocul anilor ’60 este un volum complex, compus din trei lucrari distincte, reunite chiar de Conrad Haas, care afirma: "Aceasta carte este zugravita (ilustrata) de Conrad Haas din Dornbach, de neam din Haasenhof, langa Landshut. Inceputa la anul 1529, pe cand eram guard de artilerie si turnator de tunuri al majestatii sale imperiale si regale romane a coroanei ungare".

Ceea ce se stie despre Haas este ca s-a nascut in anul 1509 si a trait pana in 1579. El a lucrat la tratatul cuprins in manuscrisul de la Sibiu timp de patru decenii, intre 1529 si 1569. O cariera lunga de specialist in arta razboiului, in cursul careia Haas a creat, in materie de rachete, tot ceea ce i-a permis tehnologia acelor timpuri. In lucrarea sa, el descrie rachetele in trepte, bateriile de rachete si rachetele combinate. Toate utilizau un combustibil solid, bazat pe praf de pusca, plus alte substante inflamabil-explozive. Cand se refera la rachetele folosite ca arme, Haas le numeste rachete de foc si le clasifica in "sageti-racheta", "bastoane de foc", "maciuci cu rachete".

Acestora li se atasau incarcaturi active, sub forma unor "bombe explozive" sau "ghiulele incendiare". Conrad Haas a creat si rachete care puteau sa arda si in apa. Tot el a inventat si lansatorul de rachete pe care-l numea "rakhetenstock". Ca pirotehnician, s-a ocupat si de producerea unor "faclii" incendiare portabile si a unor mijloace de camuflare pe campul de lupta, sub forma unor lumanari fumigene.

RACHETA IN TREPTE. Corpul rachetelor lui Haas era confectionat din numeroase straturi de hartie lipite cu clei de tamplarie. Rezulta un "blindaj" usor , dar indeajuns de puternic incat sa reziste la presiunea gazelor din camera de ardere a combustibilului, care, la decolare, treceau prin duza ajutajului.

Racheta cu mai multe trepte era compusa din trei, uneori cinci rachete simple, introduse intr-un tub mai lung. Dupa consumarea combustibilului dintr-o treapta, aprinderea urmatoarei era initiata printr-un fitil, al carui timp de ardere era calculat cu precizie. La contactul cu tinta, ultima treapta producea aprinderea si apoi explozia incarcaturii active.

In lucrarea sa, Conrad Haas mentioneaza numeroase "retete" pentru pulberea utilizata atat pentru propulsarea rachetelor, cat si ca incarcaturi explozive. Una din ele continea: "o parte pulbere, trei parti sulf, o parte salpetru, o parte carbune si 3/32 antimoniu". Printre "retetele" mentionate de Conrad Haas se numara si cateva preluate de la Ioan Romanul, numit in limba vremii Hans (Johan) Wallach, prieten al inventatorului sas.

Pe atunci "Romanul" era proprietarul unei "mori de pulbere" care functiona la Alba-Iulia. Acolo, el a facut propriile sale cercetari privitor la amestecurile explozibile. Cateva dintre acestea au fost preluate de prietenul sau sas, care le-a inclus in manuscrisul de la Sibiu, nominalizandu-le creatorul.
Din pacate, pasiunea militarilor europeni pentru rachete a mai durat mai putin de un secol si jumatate. Dupa aceea, racheta a fost lasata in umbra de dezvoltarea artileriei, care a beneficiat de toate descoperirile in materie de chimie si metalurgie. Niciodata nu vom sti ce s-ar fi intamplat daca rachetele ar fi beneficiat de acelasi interes. Poate ca epoca zborurilor cosmice ar fi iceput cu mult inainte de sec. al XX-lea.

Conrad Haas nu a inventat si perfectionat doar rachetele in trepte si lansatorul de rachete. Tot el este cel care a dotat proiectilele reactive cu aripioare triunghiulare in forma de "Delta". Amplasate in perechi opuse diametral, acestea aveau rolul de a stabiliza racheta pe traiectorie, sporind astfel precizia de tragere. Peste cateva secole, inventia lui a fost preluata si modernizata, iar principiul "Aripii Delta" este folosit si acum in constructia avioanelor supersonice si a rachetelor cosmice.

Desi Conrad Haas era un om al armelor, care pentru vremurile sale putea fi considerat un adevarat "Senior al razboiului", el a demonstrat ca stapanea si principiile eticii care il indeamna pe orice om de stiinta sa considere recurgerea la forta drept ultima solutie care ar trebui adoptata in cazul aparitiei unui conflict: "Dar sfatul meu este mai mult catre pace; gurile de foc sa fie lasate sub invelitoarea lor, astfel ghiuleaua nu va fi trasa, pulberea nu va fi aprinsa. Acesta este sfatul meu".

Conrad Haas nu a fost singurul reprezentant al pleiadei de "rachetisti" ai Sibiului. Un alt membru de vaza al acestei caste nobile a fost Valentin Frank de Franckenstein, care a trait intre anii 1643 si 1697. Reputat om de stiinta, acesta era in acelasi timp un umanist cu studii artistice si juridice, "judex" al tuturor sasilor din Transilvania. A realizat cateva tipuri de rachete, preocupandu-se mai ales de incarcaturile active pe care le-a adaptat unor situatii diverse prezente pe campul de lupta.